Grecu Partners: Statul ameninţă stabilitatea unităţilor protejate şi a oamenilor cu dizabilităţi

Statul vrea să limiteze firmele şi organizaţiile care pot deveni sau rămâne unităţi protejate, ceea ce ar putea reduce locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi şi creşte sumele plătite direct la buget, avertizează societatea de avocatură Grecu Partners, potrivit unui comunicat.

O companie cu 50 de salariaţi şi fără angajaţi cu dizabilităţi ar putea ajunge să vireze statului cu până la 60.000 de lei mai mult anual, dacă nu mai găseşte furnizori eligibili, iar acest lucru se poate întâmpla prin proiectul L387/2026, care i-ar putea afecta atât pe angajaţii actuali şi viitori, cât şi pe angajatorii cu minimum 50 de salariaţi, explică sursa.

O unitate protejată este o firmă sau organizaţie în care lucrează persoane cu dizabilităţi şi care vinde produse ori servicii altor companii, iar angajatorii cu minimum 50 de salariaţi trebuie să aibă cel puţin 4% angajaţi cu dizabilităţi, iar dacă nu ating acest prag pot plăti integral contribuţia la stat sau minimum 50% din aceasta, iar diferenţa o pot folosi pentru a cumpăra produse sau servicii din activitatea persoanelor cu dizabilităţi din unităţi protejate, adaugă comunicatul.

Potrivit unei analize detaliate a noilor propuneri realizată de Grecu Partners, proiectul încearcă să elimine activităţile fictive prin limitarea organizaţiilor care pot avea unităţi protejate, în loc să verifice concret dacă persoanele cu dizabilităţi muncesc efectiv şi contribuie la produsele sau serviciile vândute, potrivit sursei.

Dacă proiectul este adoptat în forma actuală, o parte dintre unităţile protejate existente ar putea să nu mai îndeplinească noile condiţii, astfel că persoanele cu dizabilităţi ar putea pierde locuri de muncă sau ar putea avea mai puţine posibilităţi de angajare în viitor, iar în acelaşi timp companiile care nu ating procentul legal de 4% ar putea rămâne cu mai puţini furnizori eligibili şi ar putea ajunge să plătească sume mai mari direct la bugetul de stat, adaugă sursa.

Proiectul a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 şi se află acum la Camera Deputaţilor, care este camera decizională şi va lua decizia finală privind adoptarea sau respingerea sa, iar potrivit analizei Grecu Partners obiectivul proiectului este corect, însă soluţiile trebuie refăcute astfel încât unităţile fictive să fie eliminate fără a afecta organizaţiile care oferă locuri de muncă reale persoanelor cu dizabilităţi, potrivit comunicatului.

Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, a declarat că în forma actuală L387/2026 nu ar trebui adoptat, iar modificările trebuie să elimine practicile fictive fără să reducă posibilităţile de integrare profesională şi fără să genereze costuri şi incertitudine pentru angajatori, adăugând că „dacă problema este activitatea fictivă, de ce selectăm fondatorii în loc să verificăm activitatea?”, potrivit sursei.

Potrivit datelor folosite chiar în expunerea de motive a proiectului, la 1 aprilie 2026 existau în România 459 de unităţi protejate autorizate, cu aproximativ 3.050 de angajaţi, dintre care aproximativ 2.011 erau persoane cu dizabilităţi, iar în acelaşi document sunt indicate peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilităţi cu vârsta între 18 şi 64 de ani, adaugă comunicatul.

În legislaţia actuală, unităţile protejate cărora li se permite să desfăşoare activităţi de vânzare sau intermediere trebuie să direcţioneze minimum 75% din profitul rezultat către programe de integrare socioprofesională pentru persoanele cu dizabilităţi şi trebuie să prezinte anual un raport financiar privind folosirea acestor fonduri, însă în forma propusă prin L387/2026 aceste două garanţii dispar, potrivit analizei.