Astronomii au observat pentru prima dată cum o stea şi-a înghiţit companionul

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 23 noiembrie

Astronomii au observat pentru prima dată cum o stea şi-a înghiţit companionul

English Version

Astronomii au reconstituit pentru prima dată evoluţia completă a unei fuziuni între două stele, de la primele semne ale apropierii lor până la dispariţia uneia în interiorul celeilalte. Evenimentul s-a produs la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină de Pământ, în galaxia Andromeda, iar observaţiile realizate cu mai multe telescoape, inclusiv cu telescopul spaţial James Webb al NASA, au permis reconstruirea etapelor fenomenului.

Descoperirea a fost prezentată de NASA săptămâna trecută şi publicată în revista ştiinţifică Nature, într-un studiu intitulat „An inspiral of a star inside a common envelope with its giant companion”. Sistemul stelar, identificat prin denumirea AT 2025abao, era alcătuit dintr-o gigantă roşie şi o stea mult mai mică, aflată pe orbită în jurul acesteia. Cercetătorii le-au atribuit numele Big Bao şi Little Bao.

• O stea de şapte ori mai masivă decât Soarele

Înaintea fuziunii, Big Bao avea o masă de aproximativ şapte ori mai mare decât cea a Soarelui şi un diametru echivalent cu de aproximativ 700 de ori diametrul astrului nostru. Raza sa ajunsese la circa 350 de ori raza Soarelui, iar luminozitatea era de aproximativ 18.000 de ori mai mare. Companionul, Little Bao, avea o masă estimată la aproximativ 70% din masa Soarelui. Diferenţa considerabilă dintre cele două stele a făcut ca apropierea lor să se desfăşoare într-un mod dificil de observat şi de reconstituit până acum. Potrivit cercetătorilor, sistemul a început să prezinte modificări de luminozitate în 2018. Steaua mai mică pătrundea treptat în atmosfera extinsă a gigantei roşii, pierzând energie din cauza frecării cu gazul din jur. În aproximativ şapte ani şi în mai puţin de zece orbite, aceasta s-a apropiat progresiv de nucleul stelei principale.

Fenomenul este cunoscut în astrofizică drept evoluţie într-un înveliş comun. Cele două stele ajung să împartă, practic, aceeaşi atmosferă de gaz, iar frecarea determină reducerea distanţei dintre ele până la fuziune.

Pe 17 octombrie 2025, sistemul a produs o erupţie luminoasă, iar strălucirea sa a crescut de aproximativ 100 de ori în mai puţin de o lună. Evenimentul a fost identificat iniţial de astronomul amator japonez Koichi Itagaki, iar observaţiile ulterioare au fost realizate de echipe de cercetători din mai multe ţări. Astronomii au urmărit modificările de luminozitate şi de compoziţie spectrală, folosind date obţinute de la observatoare terestre şi spaţiale. Aceste informaţii au permis identificarea gazelor eliminate în timpul fuziunii şi estimarea vitezei cu care materialul a fost expulzat. Un rol decisiv l-a avut telescopul spaţial James Webb. Observaţiile realizate pe 24 decembrie 2025, în infraroşu, au furnizat indicii despre praful şi materialul eliminat de steaua gigantă. Corelate cu datele anterioare şi cu simulările computerizate, acestea au confirmat că steaua mai mică nu a reuşit să scape, ci a ajuns în nucleul companionului său. În urma fuziunii, o parte din învelişul exterior al gigantei roşii a fost expulzată în spaţiu, iar sistemul a devenit un singur obiect stelar.

• Importanţa descoperirii

Fuziunile stelare sunt fenomene cunoscute de astronomi, însă surprinderea lor în toate etapele este extrem de dificilă. Ele se desfăşoară pe perioade foarte scurte în raport cu durata de viaţă a stelelor, care poate ajunge la miliarde de ani. Până acum, cercetătorii au încercat în principal să reconstituie astfel de evenimente pe baza urmelor rămase după producerea lor. În cazul AT 2025abao, au avut la dispoziţie observaţii realizate înainte, în timpul şi după fuziune. Acest lucru le-a permis să testeze modelele teoretice privind transferul de energie, pierderea de masă şi comportamentul stelelor aflate într-un înveliş comun. Rezultatele sunt importante şi pentru înţelegerea formării unor sisteme stelare compacte. În anumite situaţii, după o astfel de etapă, stelele pot supravieţui ca perechi foarte apropiate, care pot evolua ulterior în sisteme ce conţin stele neutronice sau găuri negre. În cazul observat în Andromeda, companionul mai mic a fost însă absorbit de nucleul gigantei roşii. Cercetătorii consideră că noile telescoape şi programele de monitorizare automată a cerului vor permite identificarea mai multor asemenea evenimente. Printre instrumentele care ar putea contribui la descoperiri viitoare se numără Observatorul Vera Rubin şi telescopul spaţial Nancy Grace Roman. Studiul arată cum observaţiile coordonate ale unor instrumente aflate pe Pământ şi în spaţiu pot transforma un fenomen cosmic rar într-un proces urmărit şi explicat aproape în timp real.

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3482
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8782
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7953
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.3916
Gram de aur (XAU)Gram de aur563.6174

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb