Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate: Agenda Naţională privind Schimbările Climatice 2026-2030 stabileşte priorităţile a peste 1.700 de tineri

Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate şi iniţiativa civică Pentru TINEri au lansat Agenda Naţională a Tinerilor privind Schimbările Climatice pentru perioada 2026-2030, un document elaborat pe baza propunerilor a peste 1.700 de copii şi tineri din România, informează organizaţia nonguvernamentală.

Evenimentul de lansare din data de 13 octombrie 2026 a beneficiat de sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, al Camerei Deputaţilor, al Pactului Climatic European şi al UNICEF în România. Documentul stabileşte priorităţile multianuale ale tinerei generaţii în raport cu politicile de mediu, tranziţia verde şi negocierile climatice internaţionale, notează sursa citată.

Rezultatele consultării naţionale indică faptul că 76,9% dintre tineri consideră prioritară protecţia pădurilor, a apei şi a biodiversităţii, în timp ce 90,3% apreciază răspunsul public drept insuficient sau incomplet. De asemenea, 67,5% dintre participanţi solicită educaţie climatică şi formarea profesorilor, iar 72,8% cer măsuri de adaptare locală la valurile de căldură, la inundaţiile şi la seceta cauzate de schimbările climatice, transmite asociaţia.

Evenimentul oficial a reunit reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Guvernului, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai corpului diplomatic, ai organizaţiilor internaţionale şi ai societăţii civile pentru un dialog referitor la guvernanţa climatică, participarea civică şi rolul tinerilor în procesele decizionale, precizează organizaţia.

„Nu putem construi politici de mediu pentru generaţiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor. În septembrie, am făcut un pas important în această direcţie, prin lansarea Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul, un mecanism prin care vocea lor poate ajunge direct la Ministerul Mediului. Acum, Agenda Naţională 2026-2030 ne arată, prin contribuţiile a peste 1.700 de copii şi tineri, care sunt preocupările şi aşteptările lor: protejarea pădurilor, a apei şi a biodiversităţii, comunităţi mai bine pregătite pentru efectele schimbărilor climatice şi o educaţie de mediu conectată la realitate. Avem acum atât un cadru de dialog, cât şi un set concret de priorităţi. Următorul pas este să le analizăm împreună şi să vedem cum pot fi transformate în măsuri şi politici publice. Participarea tinerilor nu trebuie să se încheie odată cu o consultare sau cu lansarea unui document, ci trebuie să devină o parte firească a modului în care luăm decizii”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor şi pădurilor.

La rândul său, mediul legislativ susţine implicarea civică a noilor generaţii în formularea propunerilor de mediu, arată sursa citată. „Eu vă sfătuiesc să vă spuneţi părerile, să puneţi presiune pe noi. În Parlament vă garantez că există persoane care să răspundă priorităţilor voastre. Vă asigur că atât în Comisia pentru învăţământ, cât şi în alte comisii puteţi găsi parteneri. Căutaţi-ne cu idei, căutaţi-ne cu propuneri. [...] Iar când vorbim despre cetăţenie în sensul larg al cuvântului, cred că educaţia privind mediul şi clima, adică despre viitorul vostru, trebuie să facă parte din curriculă”, a afirmat Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor.

Perspectiva tinerilor participanţi vizează combaterea dezinformării şi acţiunile individuale pentru protejarea naturii, informează organizaţia. „Venind din mediul rural, am fost învăţată încă de mică să fiu sustenabilă şi să înţeleg că avem o singură planetă, care merită să fie protejată. Fiind membră a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul, am înţeles că fiecare poate face o schimbare care să protejeze planeta. [...] Îmi doresc să aduc în atenţia publică importanţa de a contribui şi să combatem dezinformarea privind planeta şi prin ce trece aceasta. [...] Sunt lucruri mici, tocmai de aceea consider că oricine poate aduce o schimbare de la orice vârstă”, a spus Teodora, membră a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul.

Reprezentanţii organizaţiilor internaţionale validează necesitatea ascultării active a cerinţelor exprimate de noua generaţie, menţionează sursa citată. „Cel mai important mesaj transmis este că tinerii şi copiii vor să fie ascultaţi şi să participe activ la luarea deciziilor. LCOY reprezintă un pas concret şi curajos în această direcţie. Astfel de iniţiative demonstrează că propunerile copiilor si tinerilor nu rămân simple idei pe hârtie, ci se pot transforma în politici publice şi structuri funcţionale, amintindu-ne că participarea este un drept fundamental”, a declarat Raluca Dinu-Paicu, Climate Focal Point la UNICEF în România.

Conferinţa a inclus ateliere de mentorat şi sesiuni de lucru concentrate pe economia circulară, pe tranziţia energetică echitabilă şi pe campaniile referitoare la schimbările climatice, transmite asociaţia.

„Am construit un proces legitim şi structurat, bazat pe consultări reale cu copii şi tineri, organizaţii de tineret şi structuri de reprezentare de la nivel local, regional şi naţional, din contexte cât mai diverse. Ne-am dorit ca participarea lor să aibă continuitate şi să se transforme în recomandări, mecanisme şi rezultate care pot fi urmărite pe termen lung. Agenda Naţională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026-2030 este rezultatul acestui proces şi trebuie să funcţioneze ca un instrument de lucru. Consultările ne arată câteva direcţii prioritare: educaţie privind schimbările climatice şi mediul mai aplicată, comunităţi mai bine pregătite pentru fenomene meteorologice extreme, acces la informaţii clare şi bazate pe date, măsuri privind energia, mobilitatea, locuirea şi protecţia naturii, precum şi mecanisme prin care copiii şi tinerii să poată participa efectiv la procesele de decizie. În ultimii trei ani am trecut de la consultare la recomandări şi apoi la mecanisme concrete, precum Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima şi Mediul (CCT-CM). Următorul pas este să urmărim aceste priorităţi până în 2030, împreună cu ministerele şi instituţiile responsabile, şi să le conectăm cu participarea României la Conferinţa Globală a Tinerilor privind Clima (Conference of Youth, COY), la Conferinţa Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP) şi prin Programul Delegaţilor de Tineret pentru Climă dezvoltat la nivel de CCT-CM”, a afirmat Elena-Alexandra Miron, preşedinta organizaţiei Tineri pentru Sustenabilitate.

Cele şase direcţii strategice ale documentului lansat stabilesc educaţia climatică aplicată, adaptarea la riscurile meteorologice, participarea tinerilor în procesele de decizie şi accesul la informaţii de calitate drept priorităţi absolute de acţiune. Planul include, de asemenea, o cooperare strânsă între instituţii, mediul privat şi societatea civilă, alături de preluarea priorităţilor naţionale de către delegaţii de tineret în vederea participării la Conferinţa COP31, informează organizaţia.