Politico: Norvegia majorează producţia de gaze la fabrica Kårstø pentru securitatea energetică a Europei

Europa îşi concentrează atenţia pe securitatea energetică şi generează interes pentru majorarea producţiei de gaze pe platforma continentală norvegiană, potrivit publicaţiei Politico. Liderii europeni intenţionau abandonarea facilităţilor de gaze precum Kårstø, dar uriaşa fabrică de procesare se află în prezent în centrul unei schimbări continentale mai ample, unde reducerea emisiilor iese din discuţie, iar securitatea energetică devine prioritară, notează sursa citată.

Războaiele din Iran şi Ucraina au dat peste cap planurile Europei privind clima şi energia curată, iar continentul caută soluţii pentru asigurarea gazelor necesare generării electricităţii, încălzirii locuinţelor şi alimentării fabricilor, menţionează publicaţia.

Nivelurile de stocare a gazelor din Europa se află aproape de minime istorice odată cu apropierea iernii, un semn potenţial de rău augur pentru facturile continentale la încălzire şi energie, în timp ce numeroşi lideri europeni exprimă reticenţă în privinţa unei dependenţe excesive de Statele Unite ale Americii, pe fondul temerilor că nevoile lor energetice vor reprezenta o armă în negocierile comerciale şi de securitate cu Donald Trump, preşedintele american, deşi Casa Albă precizează că are o ofertă abundentă şi de încredere pentru aliaţi, conform publicaţiei.

„Trăim într-o lume în care dependenţele pot fi şi sunt transformate în arme. Este de înţeles că europenii au îndoieli”, a afirmat Ann Mettler, fost consilier al preşedintelui Comisiei Europene, relatează sursa citată.

Situaţia readuce în prim-plan fabrica Kårstø, un labirint industrial de conducte, turnuri de distilare şi coşuri de ardere de-a lungul coastei norvegiene, considerată cea mai mare facilitate de procesare a gazelor de acest tip din Europa, transmite publicaţia. Deşi Norvegia se află în afara Uniunii Europene şi consumă puţini combustibili fosili, ţara a furnizat anul trecut aproape o treime din gazele blocului şi 14 procente din ţiţeiul acestuia, cantităţi majore din sfertul de producţie norvegiană de gaze procesat la Kårstø ajungând în Europa prin conducte către Belgia, Franţa şi Germania, conform sursei citate.

Producţia de gaze pe platforma continentală norvegiană a înregistrat scăderi în ultimul deceniu, dar noul accent pus de Europa pe securitatea energetică declanşează un interes reînnoit pentru extragerea hidrocarburilor rămase în rezervoarele submarine, în timp ce schimbările climatice ocupă un loc inferior pe lista priorităţilor europene, iar sursele regenerabile devin o modalitate pentru protecţia consumatorilor de creşterile bruşte ale preţurilor combustibililor fosili, notează publicaţia. Compania Equinor, care administrează Kårstø şi reprezintă principalul producător de petrol şi gaze din Norvegia, întruchipează schimbarea actuală, deoarece în urmă cu şase ani, la apogeul preocupărilor politice privind schimbările climatice, a anunţat un plan pentru investiţii în energie regenerabilă şi pentru atingerea emisiilor nete zero până la jumătatea secolului, informează sursa citată.

În acest an, compania a renunţat la o ţintă privind energia regenerabilă, deşi păstrează obiectivul net-zero, şi se concentrează exclusiv pe platforma continentală norvegiană, relatează publicaţia.

„Toţi clienţii mei din Europa au o strategie de tranziţie şi lucrează la investiţii în surse regenerabile. Dar îşi asigură, de asemenea, contracte pe termen lung pentru gaze”, a declarat Anders Opedal, directorul general al Equinor, transmite sursa citată.

Inima industriei petroliere din Norvegia se află în Stavanger, un mic oraş portuar situat la o oră de condus la sud de Kårstø, menţionează publicaţia. Oraşul găzduieşte sediul Equinor şi una dintre cele mai mari conferinţe din domeniul energiei din lume, unde anul acesta aproape 70.000 de persoane au sosit pentru Summitul Offshore Northern Seas şi au ocupat o serie de săli de conferinţe de dimensiunea unor hangare pentru avioane, conform sursei citate. Liderii politici şi de afaceri norvegieni au profitat de ocazie şi au prezentat ţara drept furnizorul de combustibili fosili de încredere pentru Europa, în încercarea de atragere a sprijinului pentru foraje pe platforma continentală, notează publicaţia.Odată cu anunţul acordului cu Uniper din prima zi a conferinţei, reprezentanţii Equinor au oferit asigurări.

„Va contribui la securitatea energetică a Europei şi, prin acest contract, Uniper va contribui la securitatea cererii, permiţându-ne să continuăm investiţiile în dezvoltarea platformei continentale norvegiene”, a afirmat Anders Opedal, directorul general al Equinor, transmite sursa citată.

„Strategia noastră este să fim un furnizor pe termen lung de petrol şi gaze pentru piaţa europeană. Ţinta noastră nu este în cifre, ci este să avem o producţie cât mai mare posibil”, a declarat Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei, conform sursei citate.

Obiectivul se dovedeşte o sarcină dificilă, pe fondul incertitudinilor privind durata rezervelor de petrol şi gaze ale Norvegiei, informează publicaţia. Producţia norvegiană de petrol şi gaze va înregistra o scădere cu o treime până în anul 2050 într-un scenariu optimist, conform lui Torgeir Stordal, directorul Direcţiei Offshore Norvegiene, deşi scenariul de bază al agenţiei guvernamentale responsabile de reglementarea platformei continentale prognozează o scădere a producţiei cu mai mult de jumătate, menţionează sursa citată.

Directorii din industrie şi liderii politici din Oslo susţin necesitatea unor investiţii suplimentare pentru prevenirea declinului producţiei şi speră în ajutorul tehnologiei pentru aplatizarea curbei, termen industrial pentru oprirea scăderii producţiei, notează publicaţia. Printre sutele de standuri de la summit, participanţii au expus instrumentele de extracţie, inclusiv drone de ultimă generaţie, roboţi acvatici, sisteme de cartografiere cu inteligenţă artificială, pompe, burghie şi generatoare de energie, cu decoraţiuni din polimeri strălucitori şi oţel lucios, transmite sursa citată. Speranţele reale pentru încetinirea declinului producţiei provin din noi descoperiri la frontieră, în special în Marea Barents din nordul îndepărtat al Norvegiei, efort care implică un apetit crescut pentru risc, cheltuieli enorme şi strategii pentru atragerea tinerilor norvegieni în regiunile îndepărtate ale ţării, relatează publicaţia.

Primarul unei mici comunităţi arctice norvegiene a participat la summit pentru promovarea planului său de construcţie a unei universităţi, menţionează sursa citată. Terje Rogde, primarul din Hammerfest, a venit însoţit de Jon-Andre Kongsbak, un locuitor din Hammerfest în vârstă de 31 de ani, tânăr care s-a întors recent în oraşul natal după studii universitare la o distanţă de 30 de ore de condus, conform publicaţiei. Cu o educaţie superioară mai bună la nivel local, lucrurile se schimbă.

„Nu trebuie să faceţi la fel ca acest tip”, a spus Terje Rogde, primarul din Hammerfest, notează sursa citată.

Norvegia are stimulente ample pentru continuarea proiectelor, deoarece veniturile din petrol şi gaze au ajutat ţara la construirea celui mai mare fond suveran de investiţii din lume, cu o valoare curentă de peste 2.000 de miliarde de dolari, ale cărui distribuţii anuale reprezintă aproximativ o cincime din bugetul federal, informează publicaţia.

În Stavanger, numeroase semne dovedesc importanţa petrolului pentru oraş, transmite sursa citată.

Echipa locală de hochei pe gheaţă profesionist se numeşte Oilers, un muzeu celebrează istoria industriei petroliere locale, iar reclamele pentru Equinor împodobesc staţiile de autobuz, relatează publicaţia.

În fiecare seară a summitului, mii de participanţi la costum au coborât în portul oraşului, au consumat şampanie la bordul iahturilor cu motor şi al bărcilor din lemn de epocă şi au socializat în corturile sponsorizate de industrie pe marginea apei, menţionează sursa citată.La cortul Equinor, tinerii norvegieni îmbrăcaţi în cămăşi cu guler şi veste bufante au mâncat carne de vită înăbuşită cu piure de cartofi şi chiftele de orez, în timp ce au ascultat veteranii industriei cu discuţii despre perspectivele de carieră în industria petrolieră, conform publicaţiei. Succesul acestei mobilizări la nivel de sector pentru oprirea declinului producţiei rămâne incert, iar mai mulţi directori din industrie au afirmat la summit că ţara nu acţionează cu suficientă urgenţă pentru stoparea scăderilor, notează sursa citată.

În timpul unui panel, Johnny Hersvik, directorul general al Aker, a făcut lobby deschis pe lângă Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei, pentru facilitarea experimentelor tehnologice ale companiilor, efort care accelerează drastic producţia, decidentul promiţând exclusiv o atitudine deschisă, transmite publicaţia.

„Nu cred că există un sentiment de urgenţă, nu”, a declarat Johnny Hersvik, directorul general al Aker, relatează sursa citată.

Sectorul energetic atotputernic al ţării nu fascinează toţi cetăţenii norvegieni, iar în prima zi a conferinţei, membrii grupului de mediu Extinction Rebellion au băut petrol în semn de protest în afara sălii principale, menţionează publicaţia.Partidul Verde din ţară a scris istorie anul trecut la momentul alăturării la guvernare ca parte a unei coaliţii multipartite conduse de Partidul Laburist, un susţinător ferm al sectorului energetic, conform sursei citate.Deşi de mici dimensiuni, partidul a făcut presiuni pentru imaginarea unui viitor fără petrol în Norvegia şi a forţat guvernul la înfiinţarea unei comisii cu rol de explorare a scenariilor pentru un viitor fără combustibili fosili, notează publicaţia.

Demersul rămâne unul dificil, după cum recunosc oficialii. „Poţi pur şi simplu să vezi aici, când te plimbi prin centru, cât de mult control au producătorii de gaze şi petrol asupra politicienilor norvegieni şi că ei pot dicta aproape complet politica pe care o avem aici. Asta este cu adevărat trist”, a afirmat Frøya Skjold Sjursæther, parlamentar al Partidului Verde, informează sursa citată.

Una dintre ironiile Norvegiei constă în faptul că ţara consumă relativ puţin din combustibilul produs, are cea mai mare rată de deţinere a vehiculelor electrice din lume, iar aproximativ 90 de procente din electricitatea sa provine din hidroenergie, transmite publicaţia. Liderii de afaceri şi guvernamentali norvegieni şi-au calibrat cu atenţie mesajul pentru atragerea Uniunii Europene, care păstrează clima drept prioritate, fără a ofensa Statele Unite, stat cu care Norvegia a menţinut relaţii relativ calde sub conducerea lui Donald Trump, preşedintele american, relatează sursa citată.

„Gazul natural lichefiat din SUA este important pentru ca Europa să aibă securitate energetică”, a declarat Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei, menţionează publicaţia.