Statele membre ale Uniunii Europene îşi propun ca ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe să scadă sub 15% până în anul 2030, potrivit unui comunicat de presă. Aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani şi jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim de competenţă la citire şi matematică, arată datele menţionate. Comisia Europeană urmăreşte şi reducerea sub 15% a ponderii elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale, conform sursei citate. Roxana Mînzatu, Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, a prezentat joi Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, un set de măsuri care prevede lansarea Alianţelor Şcolare Europene, informează sursa menţionată.
„Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază - citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a declarat Roxana Mînzatu, Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.
Obiectivele europene până în anul 2030 vizează creşterea proporţiei elevilor de 15 ani cu performanţe de vârf la citire, matematică şi ştiinţe la cel puţin 12%, reiese din comunicat. Statele membre au ca ţintă şi obţinerea unor rezultate bune la cel puţin o disciplină de bază pentru minimum 25% dintre elevii proveniţi din medii socio-economice defavorizate, transmite instituţia.
„Comisia solicită statelor membre să facă din aceste obiective o prioritate naţională, să stabilească modul în care intenţionează să le îndeplinească şi să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european”, a transmis Comisia Europeană, potrivit sursei citate.
Alianţele Şcolare Europene reprezintă parteneriate transfrontaliere pe termen lung între şcoli şi autorităţile şcolare din diferite state membre, cu accent pe creşterea performanţelor prin cooperare practică şi rezultate măsurabile, conform datelor oficiale.
„Acestea au scopul de a ajuta şcolile să identifice provocările urgente, să pună în aplicare planuri de îmbunătăţire şi să disemineze pe scară mai largă practicile eficiente. Alianţele sunt concepute pentru a accelera extinderea la scară mai largă a practicilor care dau rezultate. Se aşteaptă ca autorităţile şcolare să se implice încă de la început, astfel încât abordările de succes să poată fi transferate către alte şcoli. Programul Erasmus+ se pregăteşte deja pentru lansarea Alianţelor şcolare europene, oferind sprijin dedicat şcolilor şi autorităţilor şcolare în 2027. Pe viitor, ambiţia este de a crea până la 100 de noi alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a explicat Roxana Mînzatu, Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.
Oficialul european a prezentat şi noua Reţea a Uniunii Europene de servicii de consiliere şi sprijin, o structură care reuneşte agenţii din statele membre în vederea asistenţei practice bazate pe dovezi, arată sursa citată. Această reţea se concentrează pe conducerea şi managementul şcolar, bunăstarea socio-emoţională, pregătirea digitală prin inteligenţă artificială şi implicarea părinţilor în comunitate, informează instituţia.
„Reţeaua va conecta serviciile naţionale şi regionale pentru a pune în comun expertiza la nivelul UE, pentru a contribui la furnizarea de îndrumare personalizată şi pentru a consolida capacitatea sistemelor de sprijin regionale şi locale. Serviciile naţionale includ, de obicei, agenţii guvernamentale, inspectorate sau, în unele cazuri, centre specializate de cunoştinţe şi resurse”, a precizat Roxana Mînzatu, Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.
Reţeaua devine operaţională în anul 2027, conectează serviciile naţionale şi pregăteşte nivelul regional, iar primele 30 de servicii regionale primesc finanţare prin programul Erasmus+ începând cu anul 2028, conform comunicatului. Competenţele de bază ale elevilor resimt influenţa bunăstării, a sănătăţii mintale, a siguranţei online şi a sprijinului primit acasă, adaugă sursa menţionată.
„De exemplu, rezultatele recente ale studiului PISA arată o scădere a implicării familiei în procesul de învăţare al elevilor. Obstacole precum dezinteresul, hărţuirea cibernetică şi implicarea limitată a părinţilor nu pot fi abordate doar de către şcoli. Reţeaua de servicii de consiliere şi sprijin va ajuta furnizorii de servicii educaţionale şi conducătorii şcolilor să acopere acest decalaj, construind parteneriate cu părinţii şi familiile, întreprinderile, universităţile, serviciile sociale şi de sănătate, precum şi cu comunitatea mai largă”, a subliniat Roxana Mînzatu, Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.
Reţeaua europeană demarează în primul trimestru din anul 2027 cu proiecte-pilot în 30 de regiuni, unde profesorii pot cere îndrumare pentru sprijin emoţional, colaborarea cu părinţii şi utilizarea inteligenţei artificiale, arată datele oficiale. În România, patru şcoli din judeţele Buzău şi Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianţelor Şcolilor Europene, cu o finanţare de 20 de milioane de euro prin programul Erasmus+, transmite sursa citată. Comisia Europeană solicită statelor membre să consolideze condiţiile pentru accesul egal la o educaţie de calitate destinat copiilor defavorizaţi şi să acorde prioritate investiţiilor în şcolile din regiunile rurale, izolate şi urbane defavorizate, reiese din comunicat.

























































Opinia Cititorului