Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că reforma companiilor de stat nu mai poate fi amânată, în condiţiile în care pierderile şi subvenţiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, iar spaţiul pentru introducerea unor noi taxe s-a epuizat, potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook.
Negrescu a atras atenţia, în postarea sa, asupra necesităţii restructurării companiilor publice în perspectiva anului 2027.
„În perspectiva lui 2027, restructurarea aparatului de stat şi a companiilor publice devine o misiune fundamentală pentru noul guvern indiferent dacă îl va forma Luca Niculescu sau orice alt candidat. Motivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie să reducă în continuare deficitul, iar spaţiul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% în 2025, consumul s-a contractat în acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale. Dacă statul nu mai poate lua bani în plus din economie, trebuie să înceapă prin a-şi pune ordine în propria curte. Cele aproape 19 miliarde de lei consumate anual de subvenţii şi pierderi reprezintă cea mai la îndemână rezervă de eficienţă a bugetului”, a scris Negrescu pe platforma de socializare.
Consultantul economic a prezentat şi situaţia pierderilor şi a subvenţiilor acordate companiilor de stat, potrivit postării.
„Dintre companiile care au raportat, 890 au avut profit, iar 419 au încheiat anul pe pierdere. Dintre acestea din urmă, 80 pierd mai mult de jumătate din cât încasează, adică funcţionează doar pentru că sunt ţinute în viaţă din bani publici. Pierderile totale au ajuns în 2025 la 4,4 miliarde de lei, aproape duble faţă de anul anterior. În paralel, companiile de stat au primit subvenţii de 14,3 miliarde de lei, puţin sub cele 15,4 miliarde din 2024. Cea mai mare parte, aproape 8,7 miliarde de lei, a mers în transport şi termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei doar către CFR SA şi o altă companie naţională de infrastructură. Adunate, subvenţiile şi pierderile ajung la aproximativ 18,7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1% din PIB”, a precizat acesta, pe pagina sa de Facebook.
În opinia sa, reforma trebuie să înceapă cu inventarierea companiilor publice şi aplicarea regulilor de guvernanţă corporativă, conform postării.
„Reforma nu înseamnă privatizări în masă sau închideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public şi actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situaţii financiare obligatorii pentru fiecare. Al doilea pas este aplicarea reală a guvernanţei corporative, cu manageri selectaţi profesionist şi evaluaţi după rezultate, nu după afilieri politice. Al treilea este o decizie clară pentru companiile care pierd constant: restructurare cu plan şi termene, comasare sau închidere. În cazul firmelor locale, multe dintre ele au fost înfiinţate doar ca să ocolească regulile de angajare din administraţie. În sfârşit, listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile profitabile ar aduce bani la buget şi, mai ales, disciplina pe care o impun investitorii privaţi”, a explicat consultantul economic pe reţeaua de socializare.
Potrivit acestuia, companiile de stat au acumulat şi datorii fiscale importante.
„Există în economia românească un paradox greu de explicat unui contribuabil obişnuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro. Primul loc în acest clasament îl ocupă CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, cu aproape 675 de milioane de lei. Urmează CFR Marfă, cu circa 433 de milioane de lei şi datorii importante şi la asigurările sociale, Complexul Energetic Hunedoara, cu 312 milioane de lei, blocat într-o restructurare fără sfârşit a mineritului de cărbune, şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu peste 136 de milioane de lei. Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, a susţinut Negrescu pe platforma de socializare.
Acesta a atras atenţia şi asupra lipsei unor informaţii financiare complete privind companiile publice, conform postării.
Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro, pe baza informaţiilor de pe companiidestat.ro şi de la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în România există 1.904 companii deţinute de stat, dintre care 146 sunt centrale şi peste 1.700 aparţin autorităţilor locale, a transmis acesta.
„Guvernul are însă fişe de monitorizare pentru doar 1.356 dintre ele, adică trei sferturi din total. Pentru celelalte 548 de companii, aproape una din patru, statul nu are o imagine clară asupra a ceea ce deţine. Mai grav, pentru 595 de companii nu există date financiare pentru 2025. Practic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune astăzi dacă au câştigat sau au pierdut bani anul trecut”, a explicat consultantul economic.
Negrescu a subliniat şi faptul că profiturile companiilor de stat sunt concentrate în câteva societăţi mari din energie şi infrastructură.
„Imaginea de ansamblu ascunde, pe de altă parte, şi un dezechilibru izbitor. Profitul companiilor de stat nu este distribuit uniform, ci este concentrat în câteva mari companii din energie şi infrastructură. Hidroelectrica şi Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor de stat. Împreună cu Nuclearelectrica, CEC Bank şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, primele cinci companii produc aproximativ două treimi din profit. Cu alte cuvinte, câţiva campioni subvenţionează, indirect, sute de companii ineficiente, iar fără dividendele lor bugetul ar avea o gaură şi mai mare. Peste 235.000 de oameni lucrează în aceste companii, iar o reformă serioasă trebuie să ţină cont şi de ei”, a afirmat acesta.
În opinia consultantului economic, reforma companiilor publice ar reprezenta un semnal pentru investitori şi agenţiile de rating.
„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agenţiilor de rating, investitorilor şi contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetăţeanul. Anul 2027 va fi plin de necunoscute economice, dar aceasta este una dintre puţinele variabile pe care guvernul o controlează în totalitate”, a mai scris Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook.























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2026, 13:00)
Termoficarea va fi permanent pe pierdere cand functioneaza cu preturile la energie cele mai mari de pe planeta si tarife sociale, cu investitii zero de zeci de ani.
In transportul feroviar nu s-a investit nimic din 1989 incoace, doar s-a furat si a functionat cu aceeasi energie la preturi distructive si tarife sociale, la o fractiune din cele practicate in vestul Europei, unde nici operatorii foeroviari de acolo nu sunt prea profitabili, unii chiar aproape de faliment. Exista interes doar pentru cateva rute profitabile, dar infrastructura trebuie asigurata peste tot.
Privatizarile daca vor putea fi facute, vor arata exact cum au aratat cele ale furnizorilor de utilitati de electricitate si gaz: obligatii de investitii nerespectate deloc la presiunea ambasadelor si umflarea tarifelor imediat dupa privatizare in scopul recuperarii urgente a cheltuielii initiale. Asa vor putea fi date repede drept exemple reusite de eficienta a privatului in administrarea monopolurilor, fata de statul "ineficient", toata lumea bifand succese strategice si decizii marete. Extind infrastructura doar unde vor ei, nu unde este cerere din partea societatii, dar ei sunt monopluri.
Se arunca niste numere in fata cu pierderi mari, pentru a justifica privatizarile la gramada. Interes la pret mic va fi pentru cele strategice sau monopoluri, unde se poate ridica tariful imediat si mulge de pe clienti. Obligatiile asumate la privatiare nu valoreaza nimic, asa cum dovedeste istoricul, indiferent cat de catastrofale vor fi consecintele.
Evident ca privatul va avea pretentii de subventii in continuare, justificand chiar cu exemple "europene".
Conceptul de baza al evaluarii este gresit, multe dintre acese societati comerciale avand menirea de a asigura servicii si infrastructura de baza, nu profit, asa cum va pretinde privatul ca unic obiectiv.
Poate ca solutia ar fi transparentizarea contractelor pe care unele societati cu pierderi le fac in favoarea tertilor, de obicei afiliati politic.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2026, 13:41)
privatul va curata de capuse politice, si vei avea aceleasi preturi iar privatul va avea si profit vezi ex Petrom.
1.2. pt 1 bai asistatule (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2026, 15:22)
tu te auzi ce debitezi? băi daca tu ai scris singur asta esti un pericol pentru umanitate. nu este vorba de profit târtane este vorba despre pierderi de miliarde de lei . ce servicii de baza imi asigura si la ce costuri,toate capusele pline de sinecuristi din reteaua de alimentare cu apa. la Bucuresti si Ploiesti parca unde francezii de la Apa Nova vand un mc de apa-canalizare cu 11 lei si in rest in toata tara falitii locali cu 20-22 lei mc . asta numesti tu non profit? asta este un dezastru târtane ,pentru propriul buzunar,costuri uriase pentru o mica afacere unde ai un consum de apa.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2026, 18:45)
Petrom a îngropat Oltchim și face bani din vechile zacaminte amortizate deja. Când seacă, gata Petrom.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2026, 19:57)
Adica sa jefuiti si ce a mai ramas, Hotilor, mizerabililior, La Brutarie!!!!