ADVERTORIAL Peste 3.600 de străini au solicitat reglementarea şederii: ce înseamnă trasabilitatea în modelul AiRO

Inspectoratul General pentru Imigrări a anunţat la 2 iulie 2026 că 3.666 de străini s-au prezentat pentru reglementarea şederii. Potrivit comunicatului, aceştia s-au adresat structurilor teritoriale pentru a beneficia de măsurile prevăzute de OUG 32/2026.

Pentru angajatori, datele readuc în atenţie o nevoie practică: fiecare etapă a recrutării şi angajării trebuie susţinută de documente şi responsabilităţi clare. Metodologia publică AiRO descrie etapele recrutării, de la definirea postului până la integrarea lucrătorului.

Ce arată datele comunicate de IGI

Cifra de 3.666, comunicată de IGI în iulie, arată câte persoane s-au prezentat pentru reglementarea şederii, nu câte au obţinut deja permise. La momentul raportării, instituţia preciza că documentele primite erau încă în curs de verificare şi că procedurile legale urmau să continue. Datele se referă la nivel naţional şi nu indică numărul de cazuri gestionate de AiRO.

Potrivit informării IGI privind procedura, măsura tranzitorie prevede etape şi termene distincte: declararea adresei în primele 60 de zile de la 27 aprilie 2026 şi solicitarea prelungirii şederii până la 31 decembrie 2026. Pentru angajatori, este important să verifice ce demersuri au fost deja făcute şi ce documente mai sunt necesare. Termenul din decembrie nu prelungeşte automat perioada iniţială pentru declararea adresei, astfel că fiecare dosar trebuie urmărit în funcţie de etapa în care se află.

Ce înseamnă trasabilitatea pentru un angajator

În practică, trasabilitatea înseamnă că o informaţie importantă poate fi legată de documentul care o confirmă, de data verificării şi de persoana care urmăreşte acţiunea următoare. Angajatorul poate vedea astfel ce a fost comunicat candidatului, ce s-a semnat şi ce demers administrativ este încă deschis.

Un dosar organizat ar trebui să arate pentru ce post a fost selectată persoana şi dacă oferta şi contractul prevăd aceleaşi condiţii. Ar trebui să indice şi cine verifică documentele de şedere, dovada solicitării depuse şi responsabilul pentru o eventuală cerere de completare.

De exemplu, dacă lipseşte un document, evidenţa poate arăta cine îl solicită, de la cine trebuie primit şi când va fi verificat. Echipa poate urmări astfel rezolvarea, fără să depindă de memoria unui singur coleg.

O evidenţă comună, în care sunt trecute etapa fiecărui dosar, persoana responsabilă şi termenele de verificare, îi ajută pe membrii echipei să ştie ce au de făcut în continuare. Documentele trebuie să fie accesibile doar celor implicaţi în proces, iar originalele trebuie păstrate de titular. Simpla menţiune „dosar în lucru” nu este suficientă: pentru a urmări progresul, echipa trebuie să ştie ce etapă a fost parcursă, ce documente au fost primite şi ce mai trebuie făcut.

Etapele metodologiei AiRO şi documentele utile angajatorului

Metodologia publică AiRO descrie etapele recrutării, de la definirea postului până la integrarea lucrătorului. Urmărirea fiecărei etape, a documentelor aferente şi a responsabilităţilor permite angajatorului să păstreze o evidenţă clară a întregului proces.

Metodologia AiRO de recrutare include:

●Definirea postului: stabilirea cerinţelor şi a competenţelor necesare.

●Selecţia candidaţilor: verificarea istoricului profesional, interviuri online şi probe de lucru.

●Pregătirea documentelor: urmărirea actelor necesare şi a stadiului acestora.

●Logistica sosirii: clarificarea serviciilor convenite şi a persoanelor de contact. Serviciile logistice sunt disponibile la cerere, contra cost.

●Integrarea şi medierea: stabilirea modalităţilor de comunicare şi de gestionare a problemelor apărute la locul de muncă.

Pornind de la aceste etape, angajatorul poate cere o confirmare a cerinţelor postului, rezultatele evaluării profesionale şi o listă a documentelor pregătite. Pentru sosire, poate stabili persoana de contact şi serviciile convenite. Pentru integrare, poate defini întâlnirile de verificare şi modul în care sunt transmise problemele apărute. Aceste evidenţe sunt instrumente de organizare pentru companie şi trebuie adaptate colaborării concrete.

Verificarea administrativă trebuie să urmărească statutul real al fiecărui document. Articolul 52 din OUG 32/2026 tratează distinct încheierea contractului şi stabilirea începerii activităţii după emiterea permisului unic în situaţia specială pe care o reglementează. O simplă confirmare de depunere nu trebuie confundată cu finalizarea tuturor etapelor.

Responsabilităţile continuă după sosire

Integrarea la locul de muncă are nevoie de aceeaşi claritate ca pregătirea documentelor. HR şi coordonatorul direct pot urmări separat sarcinile învăţate, întrebările despre condiţiile de muncă şi demersurile administrative rămase deschise. Discuţiile regulate cu lucrătorul pot arăta unde e nevoie de mai multe explicaţii sau unde este necesară o corecţie.

Înainte de începerea colaborării, angajatorul şi agenţia trebuie să clarifice serviciile oferite, costurile şi responsabilităţile fiecărei părţi. Este important să stabilească ce documente confirmă parcurgerea etapelor administrative, cine urmăreşte eventualele solicitări de completare şi cui trebuie raportate problemele apărute după sosirea lucrătorilor. Astfel, compania poate urmări mai uşor atât stadiul documentelor, cât şi integrarea angajaţilor.