ANIS: Suprataxarea frânează dezvoltarea economică

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) avertizează că majorarea fiscalităţii ar putea afecta grav economia României, într-un context marcat de presiuni bugetare şi instabilitate internaţională, într-un comunicat transmis redacţiei. ANIS subliniază că soluţiile reale pentru creştere economică vin din digitalizare, eficienţă administrativă, colectarea eficientă a taxelor deja existente şi stimularea iniţiativei private, nu din impunerea de noi taxe.

Preşedintele ANIS, Edward Creţescu, afirmă că „Dezvoltarea trebuie să devină direcţia principală a politicilor publice. Economia românească are nevoie de deschidere, digitalizare şi încredere. Politicile de suprataxare sunt de fapt presiuni suplimentare asupra contribuabililor care deja susţin bugetul de stat, alimentează spirala inflaţionistă şi frânează potenţialul de creştere. Pentru cetăţeni, supraimpozitarea companiilor înseamnă scumpiri şi putere de cumpărare mai mică. De asemenea, taxarea suplimentară a muncii, deja excesivă, este dovedit că are ca efect încetinirea creşterii economice, şi aşa la nivel scăzut”.

Conform studiului de industrie publicat de ANIS în octombrie 2024, sectorul IT&C este unul dintre cele mai performante domenii ale economiei naţionale. Industria a generat în 2023 aproape 8% din PIB şi un excedent comercial de peste 20 de miliarde de euro în ultimii cinci ani. Impactul său total în economie, luând în calcul efectele directe, indirecte şi induse, se ridică la 14,16% din PIB, echivalentul a peste 45 de miliarde de euro. De asemenea, sectorul este al doilea cel mai mare contributor la bugetul de stat şi are cele mai ridicate contribuţii sociale per angajat din economie. În plus, este singurul domeniu economic cu o productivitate orară a muncii peste media Uniunii Europene.

În acest context, ANIS consideră că orice creştere a fiscalităţii ar fi o măsură contraproductivă, mai ales după eliminarea bruscă, la finalul anului trecut, a facilităţilor fiscale din domeniu. Potrivit organizaţiei, astfel de măsuri pot descuraja investiţiile străine, pot determina migrarea forţei de muncă înalt calificate şi pot slăbi capacitatea de creştere a start-up-urilor sau a companiilor aflate în fază de dezvoltare. Pe termen lung, aceste efecte ar duce la o scădere a contribuţiei sectorului IT la bugetul de stat, ca urmare a reducerii activităţii şi a profitabilităţii.

ANIS subliniază necesitatea unui nou pact între stat şi mediul economic, care să pună accent pe cheltuirea eficientă a banului public, combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi menţinerea unui cadru fiscal stabil. Asociaţia pledează pentru accelerarea transformării digitale, încurajarea adopţiei tehnologiei în administraţie şi mediul privat, susţinerea inovaţiei şi investiţii în dezvoltarea competenţelor digitale, de la alfabetizare digitală până la formare specializată.

România dispune deja de instrumente importante pentru finanţarea dezvoltării, precum fondurile europene nerambursabile. Cu toate acestea, gradul de absorbţie rămâne scăzut, iar proiectele de digitalizare şi infrastructură suferă întârzieri. ANIS consideră că este esenţială creşterea capacităţii administrative şi prioritizarea investiţiilor care pot genera impact economic real, fără a transfera costuri suplimentare asupra contribuabililor.

În concluzie, ANIS susţine că România nu îşi permite să piardă oportunitatea de a rămâne competitivă din punct de vedere digital şi economic. Taxarea suplimentară nu este o strategie de dezvoltare, ci un obstacol în calea acesteia. Soluţia, subliniază organizaţia, stă în digitalizare, eficienţă şi parteneriat real între stat şi mediul de afaceri.