Antarctica pierde scutul de gheaţă marină

Gheaţa marină din Antarctica a ajuns la niveluri minime record după o succesiune de procese oceanice şi atmosferice amplificate de schimbările climatice, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University of Southampton şi citat de DPA şi PA Media. Descoperirile sugerează că Oceanul Antarctic ar putea trece de la rolul de regulator climatic global la unul de factor care accelerează încălzirea planetei, dacă tendinţa actuală se menţine şi în următorii ani.

• De la aparentă stabilitate la prăbuşire rapidă

Timp de mai multe decenii, Antarctica a părut să contrazică tendinţa generală de încălzire globală. Suprafaţa gheţii marine a continuat să crească până în 2015, în ciuda creşterii temperaturilor la nivel mondial. Această evoluţie s-a inversat însă brusc. Potrivit cercetătorilor britanici, cauza a fost o combinaţie de trei evenimente care au perturbat echilibrul dintre ocean şi gheaţă. În jurul anului 2013, vânturile intensificate de schimbările climatice au început să aducă spre suprafaţă ape mai calde şi mai sărate din adâncul Oceanului Antarctic. Doi ani mai târziu, în 2015, aceste vânturi au amestecat căldura acumulată în profunzime cu stratul superior al oceanului, provocând o topire accelerată a gheţii marine, în special în estul Antarcticii.

• Un cerc vicios care împiedică refacerea gheţii

Începând din 2018, sistemul ocean-gheaţă a intrat într-un mecanism de autoîntreţinere. Odată cu reducerea stratului de gheaţă, suprafaţa oceanului a rămas mai caldă şi mai sărată, condiţii care împiedică refacerea gheţii marine. Acest cerc vicios a dus la pierderea unor suprafeţe uriaşe de gheaţă, comparabile cu dimensiunea Groenlanda, şi a culminat cu minime istorice înregistrate în 2023. Autorul principal al studiului, oceanograful Aditya Narayanan, a descris rezultatele drept „îngrijorătoare”, avertizând că dispariţia gheţii marine poate destabiliza circulaţia oceanelor şi poate accelera încălzirea globală mai rapid decât anticipau modelele climatice.

• Efecte globale: de la curenţii oceanici la creşterea nivelului mării

Coautorul studiului, Alessandro Silvano, subliniază că fenomenul nu este limitat la Antarctica. „Gheaţa marină din Antarctica funcţionează ca o oglindă a Pământului, reflectând radiaţia solară înapoi în spaţiu”, explică el. Reducerea acestei suprafeţe reflectorizante înseamnă absorbţia unei cantităţi mai mari de căldură de către oceane. În plus, pierderea gheţii marine poate afecta curenţii oceanici care stochează căldura şi dioxidul de carbon şi poate slăbi platourile de gheaţă care ţin pe loc gheţarii continentali. O astfel de evoluţie ar contribui la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor la nivel global.

• Un posibil punct de cotitură climatic

Profesorul Alberto Naveira Garabato avertizează că, dacă transportul căldurii din adâncuri spre suprafaţa oceanului va continua, Antarctica ar putea intra într-o perioadă prelungită de gheaţă marină redusă. Potrivit acestuia, dacă această situaţie persistă până în 2030 şi după această dată, Oceanul Antarctic riscă să îşi piardă rolul de tampon climatic şi să devină un nou motor al încălzirii globale.

Studiul evidenţiază cât de rapid se pot modifica sistemele naturale atunci când sunt depăşite anumite praguri critice. Antarctica, considerată mult timp unul dintre cei mai stabili piloni ai sistemului climatic, ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte de inflexiune ale schimbărilor climatice. Pentru comunitatea ştiinţifică, concluzia este clară: ceea ce se întâmplă la Polul Sud nu rămâne la Polul Sud, ci influenţează direct clima, nivelul mărilor şi echilibrul ecologic al întregii planete.