ZIARUL BURSA

12 mai

Mai merită Nicuşor Dan să fie Preşedinte?

Se spune despre Talleyrand că a remarcat, în legătură cu un gest nesăbuit al lui Napoleon Bonaparte: "Este mai rău decât o crimă, este o greşeală”. Dacă actualul Preşedinte ar fi avut un consilier de politică internă la Cotroceni - nu are, locul este neocupat - poate că ar fi aflat şi el că există momente în care greşeşti şi de unde nu există cale de întoarcere.

Europa României - între retorică şi calcul

Mesajul de Ziua Europei al preşedintelui Nicuşor Dan nu a fost unul festiv. A fost un document de poziţionare - şi convergenţa pe care lasă să se întrevadă spune mai mult decât conţinutul său explicit. Preşedintele Dan a cerut o dezbatere despre Europa „dincolo de lozinci”, recunoscând că subiectul european „divizează societatea românească”.

Crize multiple presează Europa

Europa traversează 2026 sub presiunea unei „policrize”, suprapunerea mai multor ameninţări care se alimentează reciproc, iar analizele Parlamentului European, Forumului Economic Mondial, Fondului Monetar Internaţional şi Eurasia Group arată că principalele temeri privesc securitatea, economia, migraţia, clima şi inteligenţa artificială.

Datoria SUA, aşteptată să ajungă la 182 trilioane dolari în 2056

• Anul acesta, datoria federală a Statelor Unite este aşteptată să atingă 39 trilioane dolari • În trecut, datoria SUA creştea cu 10 trilioane dolari în aproape 70 de ani; până în anii 2050, o astfel de majorare ar putea dura numai 1-2 ani • Chiar şi în condiţii economice stabile, datoria SUA este posibil să crească de 4,6 ori pe parcursul a trei decenii

Acţiunile tehnologice, sub semnul întrebării pe Wall Street

• Jim Paulsen: ”Când lichidităţile companiilor se epuizează, «miracolul» tehnologic al pieţei bursiere întâmpină dificultăţi”

• Michael Burry: ”Situaţia începe să semene cu ultimele luni ale bulei speculative din 1999-2000”

Criza din Hormuz zdruncină lanţurile de aprovizionare şi securitatea alimentară

Continuarea blocării de către Iran a traficului comercial naval prin strâmtoarea Hormuz nu mai reprezintă doar o criză energetică, ci o fisură sistemică în economia mondială, arată o serie de articole publicate în aceste zile de The Guardian şi ZeroHedge, care converg într-un avertisment comun: lumea tratează ca pe un şoc temporar ceea ce poate deveni o ruptură de durată a lanţurilor globale de aprovizionare