Aproape 250 de centrale nucleare închise în 68 de ani, la nivel global

Energia nucleară este în pragul unei ”epoci de aur”, dar, la nivel global, au fost oprite 250 de centrale cu o capacitate totală de 136.823 de megawaţi din 1957 până în 2025, potrivit unei analize visualcapitalist.com, care menţionează că electrificarea, dezvoltarea producţiei interne şi inteligenţa artificială au dus la creşterea cererii de energie.

Politicienii şi liderii domeniului inteligenţei artificiale apelează la energia nucleară ca soluţie, fiind considerată o energie cu emisii reduse de carbon. Totuşi, percepţia asupra acestei surse de energie este mixtă din cauza deşeurilor radioactive, a dezastrelor la scară largă şi a asocierii sale cu armele nucleare.

În baza datelor Global Energy Monitor, visualcapitalist.com prezintă capacităţile de energie nucleară oprite, pe ţări, din 1957 până în 2025, respectiv numărul de instalaţii închise. Datele includ capacitatea scoasă din uz la sfârşitul duratei de viaţă, dar şi pe cea scoasă din uz anterior.

• Japonia a închis cele mai multe centrale: 44 de instalaţii, cu o capacitate totală de 35.284 megawaţi

Japonia, unde a avut loc dezastrul devastator de la Fukushima, a închis cea mai mare capacitate totală, de 35.284 de megawaţi, adică 44 de instalaţii, potrivit surei citate. Ţara asiatică a suspendat temporar majoritatea centralelor sale nucleare după accidentul din 2011 şi doar unele au fost repuse în funcţiune.

Pe locul al doilea în privinţa capacităţilor închise se află cea mai mare economie europeană - Germania. Energia nucleară a reprezentat 29,5% din aprovizionarea totală cu energie electrică a Germaniei la apogeu, dar de atunci, această ţară şi-a închis toate reactoarele: 36 de unităţi, respectiv 27.862 de megawaţi. Decizia a fost luată în urma accidentului de la Fukushima, iar ultimul reactor a fost scos din funcţiune chiar anul trecut.

SUA ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte numărul de megawaţi opriţi (23.311), dar au închis, de fapt, cel mai mare număr de instalaţii, respectiv 47. Pe locul al patrulea se află Marea Britanie (36 de centrale închise; 9.163 megawaţi), iar pe al cincilea, Franţa (15 centrale; 6.087 megawaţi). Până la poziţia a zecea, clasamentul arată astfel: Rusia (16 centrale închise; 5,879 megawaţi), Taiwan (6 centrale; 5.144 megawaţi), Suedia (7 centrale; 4.268 megawaţi), Ucraina (4 centrale; 3.800 megawaţi), Lituania (2 centrale; 2.600 megawaţi).

Energia nucleară din Ucraina a atras atenţia în mod deosebit, deoarece invazia Rusiei a ameninţat stabilitatea centralei nucleare de la Zaporijie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu o capacitate de 6.000 de megawaţi. Rusia a preluat centrala în 2022 şi deţine în continuare controlul. Ucraina a închis doar patru centrale. Datele Global Energy Monitor nu specifică numele lor, dar fosta ţară membră a Uniunii Sovietice găzduieşte centrala de la Cernobîl, distrusă în 1986. Centrala avea o capacitate normală de funcţionare de 1.000 de megawaţi.

De remarcat că statul chinez nu a oprit niciun proiect nuclear. China urmăreşte un obiectiv ambiţios de a avea o capacitate de energie nucleară de 150 de gigawaţi până în 2035, în contextul în care îşi diversifică sursele de energie.

• Energia nucleară, repusă în funcţiune

În ciuda deceniilor în care au fost închise numeroase reactoare, energia nucleară câştigă din nou atenţie în condiţiile în care cererea globală de energie electrică sporeşte. Dezvoltarea inteligenţei artificiale, a electrificării şi a producţiei determină multe ţări să reconsidere energia nucleară ca o sursă de energie fiabilă, cu emisii reduse de carbon.

În unele cazuri, instalaţiile care au fost scoase din uz sunt repuse în funcţiune. Spre exemplu, centrul Three Mile Island din SUA, cunoscut pentru topirea parţială a reactoarelor din 1979, este acum pregătit să ajute la alimentarea centrelor de date ale gigantului tehnologiei Microsoft.

• Italia analizează revenirea la energia nucleară

Premierul Giorgia Meloni susţine de mult timp energia nucleară ca o soluţie pentru economia Italiei, care pierde teren, iar acum guvernul său analizează cum să reînvie această tehnologie interzisă, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

La aproape 40 de ani după ce Italia şi-a închis ultimul reactor nuclear, şi la 15 ani după o încercare eşuată de a inversa acea decizie, echipa prim-ministrului se consultă cu experţi şi poartă discuţii despre cum să repornească producţia de energie atomică, potrivit unor surse din apropierea discuţiilor. Sursele au dezvăluit că oficialii italieni au călătorit în Canada pentru a evalua diferite tehnologii şi au vorbit şi cu oficiali francezi despre industria lor nucleară. De asemenea, Guvernul de la Roma a discutat, la nivel intern, şi opţiunile sud-coreene şi americane, au adăugat sursele.

Pentru Meloni, campania de repornire a producţiei de energie nucleară este o componentă esenţială a promisiunii sale că va ajuta companiile ce se confruntă cu dificultăţi din cauza preţurilor ridicate ale energiei, în condiţiile în care preţurile din Italia sunt printre cele mai mari din Europa. Meloni a susţinut că energia nucleară ar putea face parte din soluţia pe termen lung, legând viitorul său politic de succesul planurilor referitoare la energia atomică.

Italia ar trebui să-şi reia programul de energie nucleară ”cât mai curând posibil”, a declarat recent ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, subliniind că centralele trebuie să fie sigure şi ”convenabile din punct de vedere economic”.

Italia a făcut deja câţiva paşi preliminari pentru a reintroduce energia nucleară. Anul trecut, Cabinetul de la Roma a aprobat un nou cadru legal pentru a relansa energia atomică, punând bazele pentru un plan strategic naţional care să fie realizat până în 2027. Această mişcare a marcat primul pas concret către ridicarea interdicţiei nucleare din 1987, care a fost aproape anulată în 2011, înainte ca dezastrul nuclear de la Fukushima să submineze elanul referitor la reintroducerea energiei nucleare.

De asemenea, companiile de energie din Italia au înfiinţat o societate de cercetare şi dezvoltare nucleară, Nuclitalia, pentru a analiza dacă energia atomică ar fi viabilă din punct de vedere economic în ţară. Producătorul italian de energie Enel SpA deţine 51% din acţiuni, Ansaldo Energia SpA controlează 39%, iar compania de apărare Leonardo SpA deţine o participaţie de 10%.

• Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reactoare modulare mici până în 2030

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, luna aceasta, planuri de extindere a producţiei de energie nucleară, inclusiv instalarea de reactoare modulare mici (SMR) în UE, pentru a asigura alimentarea cu energie electrică accesibilă şi prietenoasă cu mediul, transmite DPA, conform Agerpres.

”În ultimii ani, vedem pe plan global o relansare a energiei nucleare şi Europa vrea să facă parte din asta. De aceea, prezentăm noua strategie europeană pentru reactoare modulare mici”, a declarat şefa CE la un summit privind energia nucleară civilă.

Obiectivul este de a exista în UE reactoare modulare mici până la începutul anilor 2030. SMR ar trebui ”să joace un rol cheie, alături de reactoarele nucleare tradiţionale, într-un sistem energetic flexibil, sigur şi eficient”.

SMR sunt reactoare cu o producţie de până la 300 megawaţi (MW), comparativ cu aproximativ 1.000 MW la majoritatea centralelor nucleare. Producţia în masă a componentele lor poate fi realizată în fabrici.

Pentru a impulsiona dezvoltarea minicentralelor nucleare, reglementările trebuie armonizate în interiorul blocului comunitar, a declarat preşedinta Comisiei Europene, adăugând: ”Raţionamentul este extrem de clar. Când este sigur de instalat, trebuie să fie simplu de instalat în întreaga Europă”.

Executivul comunitar va sprijini investiţiile în tehnologie cu o garanţie de 200 milioane de euro.