Avertisment fără precedent: 2,2 miliarde de antisemiţi

Peste 2,2 miliarde de oameni din lume au opinii antisemite, avertizează Sylvan Adams, preşedintele World Jewish Congress - Israel Region, citând date ale Anti-Defamation League, într-un mesaj cutremurător transmis chiar de la Auschwitz, locul unde istoria a atins una dintre cele mai întunecate culmi ale sale. Declaraţia, făcută pe 14 aprilie 2026, de Ziua Comemorării Holocaustului, şi preluată de site-ul ynetnews.com şi de publicaţia The Jerusalem Post, nu este doar un semnal de alarmă, ci o radiografie brutală a unei realităţi globale care pare să revină periculos pe traiectorii deja cunoscute.

„Nu mi-am imaginat niciodată că voi vedea un nivel de antisemitism ca cel care se propagă acum la nivel global”, a spus Sylvan Adams, fiul unor supravieţuitori ai Holocaustului, subliniind că promisiunea „Niciodată din nou” pare astăzi mai fragilă ca oricând.

Discursul său, rostit înaintea March of the Living (Marşul celor vii), a avut forţa unei mărturii personale şi a unei avertizări universale. „Până pe 7 octombrie 2023 credeam că antisemitismul este mai degrabă o problemă marginală. Pe 8 octombrie 2023, când au apărut demonstraţii anti-Israel şi antisemite în Sydney, Manhattan, Toronto şi Londra, am realizat că este o problemă contemporană. În ultimii doi ani şi jumătate, fenomenul nu a făcut decât să se accelereze”, a declarat Sylvan Adams.

Cifrele pe care le invocă sunt şocante: aproape jumătate dintre adulţii planetei ar împărtăşi prejudecăţi antisemite, ceea ce înseamnă aproximativ 2,2 miliarde de oameni. Iar creşterea antisemitismului pare să aibă legătură cu intervenţia Israelului în Gaza şi, mai recent, cu conflictul cu Iranul, în care guvernul de la Tel Aviv este susţinut de SUA.

• Manifestările antisemite au explodat pe reţelele de socializare

Poate că numărul persoanelor antisemite pare foarte mare, dar specialiştii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ne-au precizat că numărul înaintat de Sylvan Adams reprezintă o interpretare a indexului antisemitismului realizat periodic de Anti-Defamation League (ADL), index care arată că între 40 şi 45% din populaţia adultă la nivel global are exprimări antisemite. Aceleaşi surse ne-au transmis că, în ultimii doi ani şi jumătate, de la evenimentele tragice din 7 octombrie 2023 - când teroriştii Hamas au ucis peste o mie de israelieni şi au luat peste 200 de ostatici - şi de la riposta armată a Israelului în Gaza, asistăm la o exacerbare a sentimentelor antisemite din partea cetăţenilor la nivel global, în special în mediul online, prin intermediul reţelelor de socializare, unde persoanele respective devin mai slobode la gură sau în exprimare şi scriu exact ceea ce gândesc.

Acest fapt reiese şi din rapoartele de monitorizare a antisemitismului din ţara noastră, realizate de specialiştii Institutului Naţional Elie Wiesel în anii 2023, 2024 şi 2025, care arată că antisemitismul a explodat pe reţelele de socializare, în special pe TikTok şi Telegram, dar şi pe Facebook.

Un raport publicat la finalul săptămânii trecute de ADL arată că postările antisemite au explodat şi pe Instagram.

„Opţiunile de moderare a conţinutului Meta riscă să transforme Instagram într-un centru al urii şi antisemitismului, care pune în pericol comunităţile offline. (...) Cercetările noastre au arătat că aceste schimbări de politici au dus la o creştere dramatică a antisemitismului şi extremismului pe platformele de socializare ale Meta, cel puţin în ceea ce priveşte anumite populaţii. Actori rău intenţionaţi au profitat de acest mediu operaţional mai permisiv, exploatând caracteristicile platformei pentru a promova o retorică plină de ură şi antisemită, a incita la sprijin material pentru organizaţii teroriste străine şi a vinde mărfuri care încorporează simboluri explicite de ură. (...) Ura pe care utilizatorii Instagram o consumă online nu rămâne acolo. Lipsa unor măsuri stricte de aplicare a legii şi a unor măsuri de protecţie împotriva retoricii extremiste şi antisemite pune în pericol comunităţile offline prin consolidarea rândurilor mişcărilor extremiste, răspândirea mesajelor teroriste străine şi finanţarea activităţilor extremiste”, se arată în raportul publicat de ADL.

Iar organizaţia respectivă vine şi cu exemple concrete, arătând că a identificat zeci de conturi care răspândesc pe reţelele de socializare ale Meta propaganda Statului Islamic şi Al-Qaida şi peste 40 de conturi cu sute de mii de urmăritori care militează pentru Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei.

„Pe 30 martie, 253 de conturi şi postări incluse în analiza acestui raport au fost semnalate direct către Meta de către ADL, inclusiv contul PFLP Solidarity Aotearoa, într-un efort de a interacţiona proactiv cu platforma. Începând cu 1 aprilie, contul nu mai era activ pe platformă”, arată sursa citată, care menţionează că unele conturi dedicate eliberării Palestinei solicitau urmăritorilor să facă donaţii în acest scop.

ADL mai notează: „Au fost identificate filiale ale Samidoun, un grup transnaţional antisionist sancţionat de guvernele SUA şi Canada, drept o «organizaţie caritabilă falsă care serveşte drept strângere de fonduri internaţională pentru Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei», care operează pe platformă. Prezenţa acestor conturi pe Instagram este deosebit de îngrijorătoare, deoarece Meta a eliminat anterior conturile Samidoun. Grupul Urgence Palestine, cu sediul în Franţa, pe care guvernul francez a început să-l dizolve în 2025 pentru «incitare la acte de violenţă împotriva oamenilor» şi susţinere a «unei organizaţii teroriste precum Hamas», are cel puţin 18 conturi naţionale şi filiale pe Instagram. Aplicarea slabă a politicilor Meta care interzic glorificarea, sprijinirea şi reprezentarea organizaţiilor teroriste permite grupurilor să amplifice şi să promoveze organizaţiile şi cauzele teroriste pe platformă”.

• Cauzele creşterii antisemitismului la nivel global

Din rapoartele întocmite de ADL şi de Institutul Naţional Elie Wiesel reţinem că această creştere accelerată a antisemitismului la nivel global nu mai poate fi ignorată şi nici explicată simplist, pentru că ea se hrăneşte dintr-un amestec exploziv de conflicte geopolitice, propagandă, manipulare şi confuzii deliberate între identitate religioasă şi agende politice. Experţii ADL susţin că, în ultimii ani, pe fondul războiului din Gaza, al acuzaţiilor privind un posibil genocid împotriva palestinienilor şi al tensiunilor majore generate de atacurile asupra Iranului, percepţia globală asupra Israelului s-a radicalizat, iar această radicalizare a început să se reverse periculos asupra evreilor în ansamblu, indiferent de poziţia lor politică sau de locul în care trăiesc. Această confuzie fundamentală între evrei şi sionişti, între o comunitate religioasă şi o ideologie politică, reprezintă una dintre principalele cauze ale recrudescenţei antisemitismului.

În spaţiul public, dar mai ales în mediul online, discursul critic la adresa politicilor statului Israel se transformă adesea într-o generalizare toxică, în care evreii sunt percepuţi colectiv ca responsabili pentru acţiunile unui guvern sau ale unei armate. Această alunecare de la critică legitimă la stigmatizare colectivă creează teren fertil pentru renaşterea unor stereotipuri vechi de secole, care reapar acum într-o formă adaptată epocii digitale. Ideea că evreii ar avea un plan global de dominaţie, că ar controla finanţele mondiale sau că ar urmări extinderea statului actual într-un „Israel Mare” devine din nou vizibilă în discursuri virale, alimentate de reţele sociale şi de ecosisteme informaţionale slab reglementate, susţin sursele citate.

În paralel, concepte religioase scoase din context, precum cel de „popor ales”, sunt reinterpretate tendenţios şi folosite ca argument pentru a susţine teorii conspiraţioniste despre superioritate sau intenţii hegemonice. În loc să fie înţeles în sensul său teologic şi istoric, acest concept este instrumentalizat pentru a justifica narative ostile, care prezintă evreii ca o entitate unitară, cu obiective ascunse şi coordonate la scară globală. Această deformare a sensului religios contribuie direct la consolidarea unei imagini distorsionate şi periculoase.

Un alt factor major este resuscitarea unor falsuri istorice notorii, precum aşa-numitele „Protocoale ale Înţelepţilor Sionului”, un document fabricat în Rusia ţaristă la începutul secolului al XX-lea, dar care continuă să circule şi astăzi în diverse forme, fiind prezentat drept „dovadă” a unor conspiraţii globale. În era digitală, astfel de materiale sunt reciclate, reinterpretate şi distribuite masiv, ajungând la audienţe noi care nu cunosc contextul lor fals şi manipulativ. Astfel, un mit demontat de nenumărate ori revine ca instrument de propagandă într-un climat deja tensionat.

La toate acestea se adaugă dinamica geopolitică actuală, în care conflictul din Orientul Mijlociu este folosit de diferiţi actori statali şi non-statali pentru a alimenta resentimente şi a mobiliza masele. În acest context, antisemitismul devine nu doar o expresie a prejudecăţii, ci şi un instrument strategic, folosit pentru a canaliza furia publică şi pentru a crea coeziune în jurul unor naraţiuni simplificate şi polarizante. Reţelele sociale amplifică acest fenomen, transformând mesaje marginale în tendinţe globale în doar câteva ore, arată sursele citate.

Mai grav este faptul că această creştere a antisemitismului nu vine doar dintr-o singură direcţie ideologică, ci dintr-o convergenţă periculoasă de curente: extremism religios, radicalism politic şi teorii conspiraţioniste care se întâlnesc într-un punct comun - demonizarea evreilor. În acest climat, linia dintre critică şi ură devine tot mai subţire, iar tăcerea majorităţii contribuie la normalizarea discursului extremist.

Astfel, antisemitismul contemporan nu mai este doar o relicvă a trecutului, ci un fenomen adaptat noilor realităţi, alimentat de conflicte actuale şi de instrumente moderne de propagare. Iar pericolul major nu constă doar în amploarea sa, ci în viteza cu care se răspândeşte şi în capacitatea sa de a se reinventa. Într-o lume deja tensionată, în care graniţele dintre adevăr şi manipulare devin tot mai difuze, această renaştere a urii nu este doar un simptom, ci un avertisment că istoria, ignorată sau distorsionată, poate reveni sub forme neaşteptat de familiare.

• TikTok - reţeaua cea mai antisemită, potrivit lui Sylvan Adams

În faţa a aproximativ 7.000 de participanţi, a 50 de supravieţuitori ai Holocaustului şi a peste 130 de lideri de rang înalt din forţele de ordine internaţionale - FBI, Interpol, Europol -, care au fost săptămâna trecută la Auschwitz, Sylvan Adams a conturat o hartă a răspândirii urii care nu mai poate fi ignorată. El a indicat explicit actori şi mecanisme: „Iranul şi aliaţii săi, Frăţia Musulmană susţinută în principal de Qatar, dar şi chinezii, prin controlul şi manipularea TikTok, reţea pe care o consider cea mai virulentă platformă antisemită dintre toate reţelele sociale”.

În viziunea sa, antisemitismul contemporan nu mai este alimentat de o singură ideologie, ci de o convergenţă periculoasă: extremismul islamist furnizează motorul ideologic, stânga radicală oferă limbaj şi legitimitate, iar extrema dreaptă contribuie cu teorii conspiraţioniste şi tradiţii xenofobe. Mesajul său a devenit şi mai apăsător atunci când a descris mecanismele subtile prin care ura se infiltrează în societate: „Nu a început cu camerele de gazare. A început cu cuvinte, cu permisiune şi cu tăcere”.

Este poate cea mai dură lecţie a Auschwitzului, readusă în actualitate într-un context global în care, spune Adams, majoritatea oamenilor nu sunt antisemiţi, dar aleg să tacă de teamă sau din indiferenţă. Iar această tăcere, avertizează el, este exact spaţiul în care ura prinde rădăcini şi creşte.

În acelaşi timp, a atras atenţia asupra vulnerabilităţilor sistemice: sinagogi care au nevoie de protecţie permanentă, şcoli evreieşti devenite ţinte, oameni obligaţi să-şi ascundă identitatea în spaţiul public. „Când ajungem în acest punct, ceva mult mai profund este în neregulă”, a spus el.

Într-un moment de maximă tensiune emoţională, Adams a sintetizat miza actuală într-o frază ce reverberează dincolo de contextul istoric: „Poate începe cu evreii, dar nu se termină niciodată cu evreii”. Este avertismentul că antisemitismul nu este doar o problemă a unei comunităţi, ci un simptom al unei degradări mai largi a societăţii. Dacă este lăsat să crească, el subminează nu doar securitatea evreilor, ci însăşi structura valorilor occidentale.

Şi totuşi, în ciuda tabloului sumbru, Adams nu renunţă la speranţă. „Dacă eşuăm, riscăm să creăm următoarea generaţie de supravieţuitori”, a afirmat el, declaraţie care nu lasă loc de interpretări şi care transformă discursul de la Auschwitz într-un apel urgent la responsabilitate globală.