Avertisment ISW: Rusia ar putea planifica proteste violente după alegerile din Moldova pentru a o înlătura pe Maia Sandu

Kremlinul creează condiţii pentru a genera posibile proteste violente cu scopul de a o înlătura de la putere pe preşedinta Republicii Moldovei, Maia Sandu, după alegerile parlamentare din 28 septembrie, avertiza, într-o analiză publicată la 25 septembrie, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington.

Sondajele recente din Moldova sugerează că Partidul Acţiune şi Solidaritatea (PAS), pro-occidental, care deţine în prezent majoritatea în parlament, ar putea pierde această majoritate în alegerile din 28 septembrie şi, de fapt, niciun alt partid sau bloc politic nu va obţine o majoritate clară, transmite sursa. Sondajele indică faptul că mult va depinde însă de numărul semnificativ de alegători încă indecişi şi de votul diasporei (ale cărei opinii nu sunt urmărite de sondaje), astfel încât rezultatele probabile ale alegerilor rămân neclare în acest moment.

Rusia a folosit politicieni moldoveni legaţi de Kremlin şi alţi actori pentru a crea condiţii care să genereze proteste post-electorale, indiferent de rezultatul alegerilor. Ofiţerii serviciilor secrete ruse ar fi instruit moldoveni cu privire la modul de a organiza provocări şi de a transforma protestele în violenţe. Kremlinul ar putea intenţiona să genereze proteste violente pentru a încerca să o înlăture de la putere pe preşedinta Moldovei, Maia Sandu. Ruşii ar putea încerca să genereze o imagine în oglindă, iniţiată de Kremlin, a protestelor spontane pro-europene Euromaidan din 2014 din Ucraina, care l-au îndepărtat de la putere pe preşedintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. ISW precizează că oferă această evaluare ca avertisment cu privire la un posibil eveniment cu impact puternic, cu probabilitate nedeterminată. La fel de posibil este ca Kremlinul să nu urmeze această linie de acţiune sau ar putea încerca să o urmeze, dar să eşueze, scrie ISW.

DEZINFORMĂRILE SPIONAJULUI RUSESC

Marţi, 23 septembrie, serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) a afirmat în mod absurd că NATO intenţionează să invadeze Moldova, probabil pentru a stimula sentimentele de teamă şi anti-europene, anti-ucrainene în Moldova, precum şi pentru a justifica activităţile agresive ale Rusiei. SVR a afirmat că „eurobirocraţii de la Bruxelles” sunt gata să desfăşoare trupe şi să ocupe Moldova. SVR a susţinut că forţele NATO se concentrează în apropierea frontierei moldoveneşti şi că NATO pregăteşte o „debarcare” dinspre regiunea ucraineană Odesa, pentru a intimida Transnistria. SVR a continuat afirmaţiile false susţinând că primele grupuri de forţe franceze şi britanice au ajuns deja în regiunea Odesa pentru „debarcare”.

De asemenea, SVR a afirmat că exerciţiile NATO din România au exersat „în mod repetat” acest scenariu şi că NATO ar putea efectua presupusa invazie după alegerile din 28 septembrie. Potrivit SVR, Bruxelles-ul şi Chişinăul se pregătesc să „falsifice grav” rezultatele alegerilor, forţându-i pe moldovenii „disperaţi” să „iasă în stradă pentru a-şi apăra drepturile”. SVR susţine că Maia Sandu va solicita apoi ca trupele europene să se desfăşoare în Moldova pentru a „forţa moldovenii să accepte dictatura”. În scenariul său, SVR estimează că Bruxelles-ul ar putea introduce trupe în Moldova la câteva săptămâni după alegeri, posibil pe 30 noiembrie, în timpul alegerilor pentru Consiliul Suprem Transnistrean.

SVR prezintă în mod deliberat eronat prezenţa soldaţilor britanici şi francezi în România pentru exerciţii NATO regulate pentru a afirma că NATO se pregăteşte să invadeze Moldova pe 30 noiembrie. Kremlinul încearcă să acuze preventiv autorităţile moldovene pentru măsurile active pe care Rusia însăşi intenţionează să le ia.

SVR a inclus probabil afirmaţii potrivit cărora protestele din Moldova vor avea loc în mod spontan, pentru a ascunde propriile pregătiri ale Rusiei de a declanşa proteste violente.

ORGANIZAREA VIOLENŢELOR

Serviciile de informaţii ruseşti ar fi instruit moldoveni în Serbia pentru a organiza provocări şi a destabiliza Moldova. Procurorul şef al Parchetului pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cazuri Speciale din Moldova, Victor Furtună, a raportat pe 22 septembrie că un grup format în majoritate din tineri a călătorit în mod sistematic în Serbia pentru a primi instruire de la instructori străini în măsuri de destabilizare şi provocare, inclusiv instruire privind modul de evitare a arestării şi utilizarea armelor de foc.

Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Moldovei, Alexandru Musteaţă, a adăugat că o persoană „care s-a prezentat în numele unui serviciu special rus” a coordonat direct instruirile şi că un ofiţer al Direcţiei Generale a Statului Major General Rus (GRU), care a organizat anterior activităţi subversive în UE, Asia şi Africa, a coordonat „acţiuni de destabilizare în contextul electoral”.

Musteaţă a declarat că autorităţile moldovene suspectează că politicianul moldovean Ilan Şor, cu relaţii la Kremlin, a finanţat operaţiunea cu fonduri din Rusia. Musteaţă a mai declarat că ofiţerul GRU a folosit canalele Telegram conectate la Şor pentru a contacta moldoveni.

Şeful Inspectoratului General de Poliţie din Moldova, Viorel Cernăuţeanu, a adăugat că cetăţeni ruşi au instruit şi unele persoane pe teritoriul Moldovei. Furtună a menţionat că persoanele respective au primit aproximativ 400 de euro pentru participarea lor.

DOCUMENTE DE LA KREMLIN

Documentele de la Kremlin din primăvara anului 2025 ar fi prezentat, de asemenea, planuri de organizare a unor provocări violente în Moldova. Bloomberg a relatat la 22 septembrie că a consultat documente ale Administraţiei Prezidenţiale Ruse finalizate în primăvara anului 2025, care prezentau planurile şi obiectivele Rusiei pentru campania sa de interferenţă în viitoarele alegeri parlamentare din Moldova. Documentele ar fi menţionat că Kremlinul urmărea să creeze percepţia unei competiţii electorale strânse, pentru a diminua sprijinul acordat lui Sandu şi PAS. Potrivit Bloomberg, tacticile prezentate în documente includeau recrutarea de tineri din cluburi sportive şi reţele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul alegerilor, precum şi proteste după vot.

Planurile Rusiei includ, potrivit unor surse, demonstraţii prin care se va cere demisia Maiei Sandu în cazul în care PAS pierde alegerile sau prezentarea rezultatelor ca fiind fraudate în cazul în care PAS câştigă. Bloomberg a mai scris că doi oficiali europeni au declarat că e „aproape sigur” că Rusia intenţionează să pună în aplicare majoritatea planurilor descrise în documente.

ELEMENTUL TRANSNISTRIA

SVR s-ar putea pregăti, de asemenea, să acuze Moldova sau Occidentul pentru atacuri sub steag fals împotriva Transnistriei. SVR susţine că autorităţile europene planifică provocări armate împotriva Transnistriei şi a forţelor ruse staţionate în Transnistria, pentru a fabrica un pretext pentru ocuparea Moldovei. Rusia a efectuat probabil provocări sub steag fals împotriva Transnistriei, pe care a încercat să le atribuie Ucrainei în trecut. Rusia ar putea face acest lucru din nou în viitor şi ar putea încerca să dea vina pe Chişinău sau NATO.

NARTIVUL ANULĂRII ALEGERILOR

Kremlinul pare să desfăşoare o operaţiune de dezinformare organizată, injectând naraţiuni despre anularea alegerilor în spaţiul informaţional moldovean, pentru a crea condiţiile pentru proteste violente.

România a anulat alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 după ce serviciile secrete române au găsit dovezi de interferenţă străină, probabil rusă.

Igor Dodon, un politician moldovean legat de Kremlin, care a fost preşedinte în perioada 2016-2020 şi care conduce un partid din cadrul Blocului Patriotic a chemat pe 5 septembrie moldovenii să participe la proteste în 29 septembrie (a doua zi după alegeri) pentru a împiedica Chişinăul să anuleze alegerile în cazul unei victorii a blocului prorus sau pentru a cere anularea alegerilor în cazul în care autorităţile moldovene ar falsifica rezultatele.

Dodon a reiterat aceste apeluri într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti pe 21 septembrie, când a afirmat, de asemenea, că Maia Sandu ar putea încerca să fraudeze alegerile.

În mod similar, Ilan Şor a declarat la 22 septembrie pentru RIA Novosti că Maia Sandu se pregăteşte pentru un „scenariu românesc” şi că va anunţa anularea rezultatelor alegerilor în cazul în care PAS va suferi o înfrângere la urne. Şor a afirmat că Sandu va folosi UE, forţele de securitate moldoveneşti şi instanţele moldoveneşti pentru a „forţa” anularea alegerilor în Moldova.

Şor a afirmat, de asemenea, într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossia 24, că PAS se pregăteşte să comită o „fraudă masivă”.

Afirmaţiile lui Dodon şi Şor cu privire la presupusa fraudă vizează delegitimarea guvernului şi democraţiei moldoveneşti, notează ISW. Dodon şi Şor au discutat despre o posibilă anulare fără niciun antecedent clar în Moldova. Autorităţile moldoveneşti nu au discutat despre anularea alegerilor. Kremlinul pare să-şi folosească reprezentanţii din Moldova pentru a introduce în mod intenţionat aceste naraţiuni în spaţiul informaţional moldovean. Kremlinul creează astfel condiţii pentru a justifica protestele anti-Sandu, indiferent de rezultatele alegerilor - fie proteste aparent pentru a împiedica guvernul Sandu să anuleze rezultatele, în cazul în care PAS ar pierde, fie proteste pentru a cere anularea, în cazul în care PAS ar câştiga.

PROTESTE PENTRU ÎNDEPĂRTAREA MAIEI SANDU DE LA PUTERE

Kremlinul ar putea intenţiona să utilizeze proteste instigate artificial împotriva guvernului Sandu după alegeri pentru a încerca să o înlăture pe Maia Sandu de la putere. Rusia va prezenta probabil orice proteste organizate în Moldova ca o reacţie civilă organică la rezultatele alegerilor sau ca o reacţie la acţiunile autorităţilor moldovene. Actorii legaţi de Kremlin au o istorie de plată a protestatarilor din Moldova. Şor a organizat multe astfel de proteste în ultimii ani - cel mai recent oferind cetăţenilor moldoveni 3.000 de dolari pe lună pentru a participa la un protest „pe termen nelimitat” cu corturi în Chişinău, începând cu 16 august.

Legăturile lui Şor cu Kremlinul se intensifică, chiar dacă nu a reuşit să întoarcă alegerile şi referendumul din Moldova din toamna anului 2024 în favoarea Kremlinului. Preşedintele rus Vladimir Putin a apărut public pe 4 septembrie alături de Şor, preşedintele şi directorul general al băncii de stat ruse Promsviazbank (PSB), Petr Fradkov, şi directorul corporaţiei de dezvoltare de stat ruse Vneşekonombank (VEB), Igor Şuvalov, la lansarea unui birou A7 în Extremul Orient al Rusiei. A7 este o companie deţinută de Şor şi PSB care oferă platforme de decontare transfrontalieră pentru scheme de eludare a sancţiunilor. A7 este legată de mai multe burse de criptomonede sancţionate de SUA, iar reţelele de troli finanţate de Rusia pe reţelele sociale ar folosi criptomonede şi conturi PSB pentru a plăti persoane care să posteze dezinformare pe reţelele sociale înaintea alegerilor din Moldova. PSB şi VEB au legături cu Şor şi Dodon.

Rapoarte recente potrivit cărora serviciile secrete ruseşti antrenează moldoveni pentru a transforma protestele în violente sugerează că Kremlinul intenţionează să escaladeze şi să amplifice protestele. Documentele Administraţiei Prezidenţiale menţionate de Bloomberg indică faptul că obiectivele Kremlinului în Moldova sunt de a submina PAS la alegeri şi, în ultimă instanţă, de a o îndepărta pe Sandu de la putere. Politicienii moldoveni legaţi de Kremlin ar putea susţine după alegeri că Sandu avea planuri de a „forţa” autorităţile moldovene să anuleze alegerile şi de a permite trupelor europene să intre în Moldova, pentru a solicita anchetarea sau punerea sub acuzare a lui Sandu.

Constituţia Moldovei permite unei majorităţi de cel puţin două treimi din parlament să pună sub acuzare preşedintele în cazul în care acesta comite o infracţiune, moment în care Curtea Supremă decide cu privire la îndepărtarea preşedintelui de la putere.

FĂRĂ MAJORITATE

Parametrii coaliţiei parlamentare care cel mai probabil va trebui să se formeze după alegeri sunt încă neclari, având în vedere incertitudinea cu privire la rezultatele probabile ale alegerilor. PAS riscă însă să nu poată obţine o majoritate absolută, iar cele două blocuri electorale legate de Kremlin vor încerca probabil să formeze o coaliţie fie doar între ele, fie şi cu alte partide. Nu este clar dacă politicienii moldoveni legaţi de Kremlin vor reuşi să obţină sprijinul a două treimi din parlament pentru a o pune sub acuzare pe Sandu, menţionează ISW.

Dar Kremlinul ar putea intenţiona să utilizeze proteste artificiale pentru a determina mai mulţi parlamentari să sprijine punerea sub acuzare. Kremlinul ar putea spera că protestele violente la scară largă vor crea nemulţumiri în rândul parlamentarilor - chiar şi al celor din PAS - faţă de răspunsul guvernului la proteste.

Kremlinul ar putea, de asemenea, să intenţioneze să lanseze operaţiuni de propagandă pentru a influenţa moldovenii înşişi să ceară demiterea lui Sandu, sub pretextul că aceasta trebuie împiedicată să cheme trupele europene pentru a răspunde protestelor (aşa cum SVR a afirmat fără temei că Sandu intenţionează să facă).

O astfel de operaţiune de dezinformare ar fi o utilizare sofisticată a controlului reflexiv, întrucât Rusia însăşi ar fi contribuit la instigarea protestelor care cer demiterea lui Sandu. Controlul reflexiv este un concept sovietic care defineşte procesul de transfer al bazelor pentru luarea deciziilor de la un adversar la altul. Adică, împingerea adversarilor Rusiei să ia decizii de care, de fapt, beneficiază Rusia - în acest caz, împingerea moldovenilor să ia decizii care ajută Kremlinul să-şi atingă obiectivul de a o demite pe Sandu.

NARATIVUL TRUPELOR NATO LA GRANIŢĂ

Rusia pregăteşte de săptămâni întregi terenul pentru afirmaţiile sale privind o presupusă invazie occidentală a Moldovei şi anularea alegerilor. Afirmaţiile SVR din 23 septembrie privind o invazie a Moldovei de către NATO prin Ucraina urmează afirmaţiilor similare din iulie 2025, când SVR a susţinut că NATO se pregătea să implice Moldova într-un posibil război NATO-Rusia şi că transformă Moldova, „cândva paşnică”, într-un teren de testare militară.

SVR a afirmat în continuare că NATO intenţionează să transfere trupe la graniţele Rusiei prin Moldova şi că NATO va folosi moldovenii drept „carne de tun”.

Kremlinul pare să fi orchestrat o campanie de informare organizată, care utilizează diferite metode şi actori pentru a difuza naraţiuni care susţin afirmaţiile privind o invazie occidentală a Moldovei sau planurile lui Sandu de a anula alegerile în cazul unei înfrângeri a PAS.

EFORTURI DISPERATE PENTRU INFLUENŢAREA ALEGĂTORILOR

Kremlinul încearcă, de asemenea, să utilizeze afirmaţiile alarmiste ale SVR pentru a influenţa votul în ultimele zile înainte de alegeri. SVR a ales în mod special să afirme că forţele NATO vor invada Moldova prin regiunea Odesa - şi nu pe la graniţa vestică mai lungă a Moldovei cu România, membră NATO.

SVR a afirmat, de asemenea, că presupusele planuri de invazie ale NATO vin din dorinţa Europei de a demonstra „curaj şi determinare” după ce planurile sale de a desfăşura trupe în Ucraina postbelică în cadrul Coaliţiei de Voinţă „au eşuat”.

SVR susţine că Europa încearcă să profite de „cei slabi”, inclusiv de „mica Moldovă”.

SVR urmăreşte în fapt să instaureze frica şi sentimentele antioccidentale în rândul alegătorilor moldoveni, pentru a afecta scorul PAS la urne. Afirmaţiile privind rolul Ucrainei în acest presupus plan de invazie au scopul de a stârni sentimente anti-ucrainene - şi, ulterior, anti-PAS -, întrucât guvernul Sandu a susţinut puternic Ucraina pe tot parcursul invaziei ruseşti la scară largă.

CU UCRAINA ÎN MINTE

SVR intenţionează, de asemenea, să discrediteze eforturile europene de sprijinire a Ucrainei postbelice în ochii moldovenilor. SVR încearcă să prezinte eforturile Coaliţiei de Voinţă de a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă drept o faţadă pentru a acoperi planurile Europei de a prelua controlul militar asupra Ucrainei şi Moldovei.

Afirmaţiile SVR încearcă, de asemenea, să obţină sprijin pentru blocurile electorale legate de Kremlin, care candidează pe platforme ce solicită consolidarea neutralităţii Moldovei.

Parlamentarii moldoveni pro-ruşi au încercat în trecut să adopte legi privind clauza de neutralitate din Constituţia Moldovei, care ar fi limitat capacitatea Moldovei de a coopera cu NATO sau cu statele NATO, de a sprijini Ucraina sau de a acţiona ca un nod de transport pentru asistenţa de securitate acordată Ucrainei, iar Kremlinul ar putea urmări ca un parlament pro-rus să adopte o astfel de lege în viitor.

Politicienii legaţi de Kremlin din blocurile Patriotic şi Alternativa au făcut campanie pe platforme care solicită consolidarea clauzei de neutralitate.

Afirmaţia SVR că NATO intenţionează să invadeze Moldova are ca scop să încurajeze sentimentele anti-NATO şi pro-neutralitate, să obţină sprijin pentru blocurile Patriotic şi Alternativa în alegeri şi să mobilizeze sprijinul popular pentru o lege privind clauza de neutralitate în viitor.

CONCLUZIE

Kremlinul elaborează campanii mai sofisticate decât în trecut, utilizând tacticile sale tradiţionale de interferenţă electorală în moduri noi şi complexe. Pregătirile evidente ale Kremlinului pentru a putea reacţiona la o serie de scenarii după votul din 28 septembrie arată cât de adaptabile şi sofisticate sunt eforturile sale de interferenţă electorală în Moldova.

Posibila utilizare de către Rusia a tehnicilor de control reflexiv pentru a-i împinge pe moldoveni să ceară demiterea lui Sandu sugerează, de asemenea, un nou nivel de sofisticare. Rusia învaţă şi aplică în mod constant lecţiile învăţate din fiecare ciclu electoral anterior - nu numai în Moldova, ci şi în alte state.

Kremlinul utilizează informaţiile obţinute din campaniile sale de influenţă şi interferenţă care vizează Ucraina, România şi Georgia pentru a-şi adapta campania la situaţia din Moldova în 2025. Utilizarea de către Rusia a operaţiunilor de informare sau a protestatarilor plătiţi nu este o noutate, dar Kremlinul îşi perfecţionează constant tacticile din manualul său de interferenţă.

Faptul că Rusiei de resurse valoroase eforturilor sale de a interfera în alegerile din Moldova arată că Kremlinul îşi menţine obiectivele strategice pe termen lung în Moldova, chiar şi în contextul continuării războiului Rusiei în Ucraina.

Războiul din Ucraina consumă o parte semnificativă din timpul, resursele şi atenţia Rusiei, dar obiectivele Kremlinului în fostul spaţiu sovietic se extind dincolo de Ucraina. Intensificarea eforturilor de interferenţă ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Putin nu a renunţat la obiectivul său de a-şi restabili influenţa asupra Chişinăului - un obiectiv pe care Rusia îl urmăreşte încă din anii 1990.

Faptul că aceste eforturi continuă în Moldova, în timp ce Rusia duce războiul împotriva Ucrainei, indică importanţa pe care Kremlinul o acordă restabilirii influenţei sale asupra fostelor state sovietice din afara Ucrainei. Kremlinul va încerca să influenţeze viitoarele alegeri din Moldova, indiferent de rezultatele din 28 septembrie - la fel cum victoriile partidelor şi candidaţilor pro-occidentali din Moldova din anii trecuţi nu au oprit Rusia, conchide analiza ISW.