Banca Centrală a Ungariei sfidează presiunile lui Viktor Orban şi menţine dobânzile ridicate înaintea alegerilor

Noua conducere a Băncii Centrale a Ungariei, numită chiar de premierul Viktor Orban, a respins marţi apelurile guvernului de a reduce dobânzile de referinţă înaintea alegerilor de anul viitor, reafirmând politica monetară strictă, potrivit Reuters.

Economia ungară stagnează, iar inflaţia persistentă menţine costurile de împrumut la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea executivului de la Budapesta. Premierul Orban a declarat recent că dobânda-cheie este „mai mare decât ar putea fi”, însă Banca Centrală consideră că menţinerea actualelor condiţii este „esenţială pentru stabilitate”.

„Evoluţiile recente ale pieţelor şi ale economiei au confirmat că această direcţie de politică a fost corectă”, a declarat economistul-şef al instituţiei, Ádam Banai, în cadrul unei conferinţe de afaceri.

Guvernatorul Mihaly Varga, numit în martie de Orban după expirarea mandatului fostului guvernator György Matolcsy, menţine o poziţie prudentă, în pofida faptului că este un vechi membru al partidului Fidesz şi fost ministru al finanţelor.

Forintul s-a apreciat recent la cel mai înalt nivel din ultimele 15 luni, pe fondul politicii monetare restrictive, dar s-a depreciat brusc marţi, după ce guvernul a reluat presiunile publice pentru reducerea costurilor de împrumut.

Ministrul economiei, Marton Nagy, a reiterat poziţia premierului, afirmând că „rata de bază este prea ridicată” şi că obiectivul de inflaţie ar putea fi atins chiar şi cu o politică mai relaxată.

În prezent, inflaţia de bază din Ungaria este estimată la 4,4%, peste intervalul-ţintă al Băncii Centrale (2-4%). Economiştii atrag însă atenţia că măsurile guvernamentale de plafonare a preţurilor ar putea masca inflaţia reală, situată aproape de 6%, conform sursei citate.

Potrivit Băncii Centrale, inflaţia ar putea coborî la ţinta de 3% abia în primul trimestru din 2027, dar riscurile de creştere rămân ridicate, după ce indicatorul a atins niveluri record de peste 25% în 2022, ca efect al războiului din Ucraina.