Banca Mondială: Creşterea economică din Europa şi Asia Centrală încetineşte la 2,2% în 2026

Pe fondul preţurilor crescute la energie, al incertitudinilor sporite şi al încetinirii creşterii economice a partenerilor comerciali, ritmul de creştere economică din Europa şi Asia Centrală este probabil să încetinească la 2,2% în 2026, faţă de 2,6% în 2025, potrivit celei mai recente ediţii a raportului Băncii Mondiale „Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity”.

Încetinirea este una generalizată şi reflectă slăbiciunile economice din majoritatea ţărilor regiunii, iar excluzând Rusia, care generează aproximativ 40% din producţia economică a regiunii, creşterea este estimată să se tempereze la 3% în 2026, de la 3,7% în 2025. Perturbările de pe pieţele globale ale materiilor prime au avut un impact mai limitat decât se anticipase iniţial.

Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat că economiile în curs de dezvoltare din regiune continuă să dovedească rezilienţă datorită reducerii intensităţii energetice, a măsurilor guvernamentale consolidate şi a cererii interne robuste.

Bassani a precizat că, pentru a creşte productivitatea şi a contribui la compensarea scăderii populaţiei de vârstă activă, ţările pot valorifica potenţialul inteligenţei artificiale prin consolidarea competenţelor educaţionale şi manageriale de bază, pregătind în acelaşi timp instituţiile pieţei muncii şi sistemele de protecţie socială pentru această transformare profundă.

Condiţiile favorabile de pe piaţa muncii, creşterea salariilor reale, remitenţele, creşterea numărului de turişti şi investiţiile publice au sprijinit evoluţia economică, iar măsurile temporare de sprijin adoptate de guverne au limitat parţial impactul costurilor mai ridicate ale energiei asupra gospodăriilor şi companiilor, deşi în unele ţări acestea au amplificat presiunile fiscale.

Asia Centrală rămâne zona cu cea mai rapidă evoluţie economică, fiind estimată să crească cu 5,8% în 2026, cu ritmuri de creştere de 9,6% în Republica Kârgâză şi 7,9% în Uzbekistan. În Balcanii de Vest, creşterea este aşteptată să accelereze la 3,1% în 2026, de la 2,6% în 2025, în timp ce Polonia se remarcă în Europa Centrală prin menţinerea unei creşteri de 3,6%. În Ucraina, creşterea economică este estimată să încetinească la 1,2%, pe fondul intensificării daunelor aduse infrastructurii critice şi a perturbării exporturilor.

Preţurile mai ridicate la energie au menţinut inflaţia la niveluri ridicate, în timp ce creşterea economică modestă din Uniunea Europeană şi concurenţa tot mai mare din partea altor ţări afectează exporturile şi activitatea industrială, în special în lanţurile de aprovizionare ale industriei auto din regiune.

Printre principalele riscuri negative se numără eventuale perturbări suplimentare ale comerţului, continuarea ostilităţilor din Ucraina, noi creşteri ale costurilor energiei, transportului şi îngrăşămintelor, condiţii globale de finanţare mai restrictive, încetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali şi fenomenele meteorologice extreme.

Într-o secţiune specială dedicată inteligenţei artificiale, raportul constată că IA avansează mai rapid decât capacitatea actuală a regiunii de a o adopta şi integra. Aproximativ unul din cinci lucrători, în special persoane tinere şi cu un nivel ridicat de educaţie, ocupă locuri de muncă expuse într-o măsură semnificativă impactului IA. În prezent, mai puţin de una din zece companii utilizează IA, iar folosirea IA este în mare parte limitată la sarcini de bază.

Regiunea dispune de numeroase condiţii favorabile dezvoltării IA, inclusiv o acoperire aproape universală cu servicii mobile, costuri competitive la energie şi un capital uman tehnic solid. Cu toate acestea, raportul subliniază că adoptarea este îngreunată de lipsa competenţelor educaţionale şi manageriale fundamentale, a datelor integrate şi interoperabile, precum şi a capacităţilor de calcul necesare.

Ivailo Izvorski, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat că, în măsura în care sectorul privat trebuie să fie principalul motor al adoptării, adaptării şi inovării în domeniul IA, pregătirea forţei de muncă pentru această transformare oferă factorilor de decizie o oportunitate reală de a răspunde provocărilor de pe piaţa muncii şi de a genera creştere economică.

Izvorski a subliniat că principalul risc în următorul deceniu este, cel mai probabil, o adoptare şi adaptare insuficientă a inteligenţei artificiale în regiune, nu una excesivă.

Dincolo de eficientizarea industriilor existente, inteligenţa artificială poate facilita apariţia unor noi produse, servicii, ocupaţii şi sectoare economice, iar cele două elemente esenţiale pentru transformarea acestui potenţial în realitate sunt dezvoltarea competenţelor şi atragerea unor fluxuri semnificativ mai mari de capital privat. Guvernele pot sprijini acest proces prin facilitarea accesului la capacitatea de calcul, creând astfel oportunităţi pentru exportul de putere de procesare, acolo unde există cerere.