Băncile care participă la stabilirea ROBOR, investigate de Consiliul Concurenţei

Actualizare Bogdan Neacşu, ARB: "Preocuparea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor bancare este normală"

Preocuparea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor bancare este normală, apreciază Bogdan Neacşu, preşedintele Consiliului Director al Asociatiei Române a Băncilor (ARB), care a transmis: "Preocuparea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor bancare, în măsura în care acestea se reflectă în ratele plătite de consumatori şi în modul de remunerare a depozitelor, este normală. Aş spune chiar că este binevenită şi este un semnal că lucrurile sunt sub control şi că autorităţile se preocupă şi sunt, împreună cu băncile, în serviciul populaţiei. Nu trebuie să existe niciun dubiu privind acest subiect, mai ales când impactează o mare parte a populaţiei.

Creşteri ale ratelor dobânzilor - atât pe palierul consumatorilor, cât şi la nivelul pieţelor interbancare se înregistrează nu doar în România, ci la nivel global, în contextul valului inflaţionist. Piaţa banilor este o piaţă liberă, în care preţurile - ratele dobânzilor - se formează pe baza lichidităţii (raportul cerere-ofertă) şi încorporează atât condiţiile curente de piaţă, cât şi anticipaţiile jucătorilor din piaţă, iar în prezent suntem într-un context marcat de volatilitate ridicată şi multiple incertitudini.

Faptul că semnalele legate de evoluţia preţurilor au contribuit la creşterea dobânzilor oferite la depozite, de la mai puţin de 1,5% la începutul anului - în cazul depozitelor pentru populaţie, până la 7,5% - media la nivelul pieţei la sfârşitul lunii septembrie este o ilustraţie a modului de funcţionare a mecanismelor de piaţă şi arată că băncile sunt în concurenţă pentru a-şi acoperi nevoia de lichiditate prin atragerea de resurse de la clienţi".

---

Actualizare - Bogdan Chiriţoiu: Dacă vom identifica nereguli, vom sancţiona băncile în cauză ca pe orice alt agent economic

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a menţionat că analiza autorităţii la cele zece bănci nu vizează doar ROBOR, ci şi alte aspecte, însă focusul este pe acest indice. De asenenea, va fi investigat şi modul de calcul al IRCC. "Diferenţa dintre ROBOR şi la IRCC este că la ROBOR vorbim despre disponibilitatea de a face tranzacţii şi la IRCC despre tranzactii efective. Evident că ne uitam la tot ansamblul", a precizat Bogdan Chiriţoiu.

Referitor la afirmaţia din august a guvernatorului Mugur Isarescu potrivit căreia băncile "au sărit calul" în ceea ce priveşte nivelul ROBOR, Chiriţoiu a spus că investigaţia Consiliului Concurenţei nu este legată de vreo declaraţie, ci de analiza proprie a instituţiei în piaţa bancară.

Şeful Autorităţii din domeniul Concurenţei a a afirmat că, în cazul în care vor fi identificate nereguli, băncile în cauză vor fi sancţionate ca oricare alt agent economic.

Cu privire la perioada în care va fi derulată ancheta, domnia sa a declarat: "De obicei analizele noastre durează în medie doi ani; nu mă aştept ca aceasta să fie mai scurtă, pentru că este vorba despre o investigaţie complicată".

---

Cele zece bănci care participă la procedura de calcul a ROBOR sunt investigate de Consiliul Concurenţei, fiind suspectate pentru modul în care determină valoarea acestui indice, care este mult mai mare decât dobânda de referinţă stabilită de Banca Naţională a României (BNR), după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei. Acestea ne-au precizat că inspectorii din cadrul Autorităţii din domeniul Concurenţei au mers ieri, în control, la sediile băncilor vizate.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, consideră că nu există niciun fel de situaţii care să depăşească limitele legii. Acesta ne-a declarat: "Nu cunosc amănunte legate de investigaţia Consiliului Concurenţei privind ROBOR. Pot să spun, însă, că ROBOR este o dobândă care se stabileşte în piaţa liberă, la care băncile se împrumută între ele pe piaţa interbancară.

Printr-o lege, nu ştiu cât de corectă, ROBOR a ajuns să intre în compoziţia dobânzii la credite, iar acum face şi opinie separată cu IRCC, pentru că o parte dintre cei care au credite plătesc rate cu ROBOR în compoziţia dobânzii, iar alţii cu IRCC, legea făcând o discriminare. Dar ROBOR nu se compune cu faţa la debitorii băncilor, ci ca plată a împrumuturilor între bănci. Sunt zece bănci care se întânlnesc la ora 11.00 în fiecre zi, dau o cotaţie şi se face o medie.

Consiliul Concurenţei a mai făut o investigaţie după 2008 şi nu a ieşit nimic. Cred că nu există niciun fel de situaţii care să aducă a ceva ce depăşeşte limitele legii. ROBOR se compune şi se aplică în limitele legii".

Potrivit lui Adrian Vasilescu, BNR nu are legătură cu stabilirea ROBOR: "Banca centrală doar comunică nivelul ROBOR în fiecare zi, după ce primeşte datele de la Reuters. Guvernatorul BNR, care este şeful unei instituţii ce nu intră în dezbaterile pentru compoziţia ROBOR, privind ce se întâmplă în sectorul bancar, a spus, recent, că băncile «au sărit calul». Este o opinie la care are dreptul, dar BNR nu este minister şi nu poate dicta băncilor cum să-şi facă dobânzile, iar lucrurile merg înainte. Totuşi, cred că atenţionarea guvernatorului a fost luată în seamă şi a încetinit puţin creşterea ROBOR. A fost o atenţionare morală, nu o dispoziţie a sa, după ce a constatat, prin analiza pieţei, că băncile «au cam sărit calul»".

Amintim că, în luna august, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma că băncile au exagerat ducând ROBOR peste dobânda-cheie: "ROBOR-ul se miscă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni, însă, s-a decuplat. Băncile au sărit calul şi au dus ROBOR peste dobânda-cheie. Au suprareacţionat. A fost clară tendinţa băncilor şi a traderilor să privească pesimist viitorul. Poate condiţiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul". În ocazie, şeful Băncii Naţionale a transmis băncilor să fie mai atente la semnalele date de BNR.

Cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR sunt Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România.

• Aurelian Dochia: "Reproşurile legate de ROBOR pot fi îndreptăţite"

Într-adevăr, în ultimul an, ROBOR a crescut foarte mult, iar autorităţile trebuie să ia măsuri, este de părere economisul Aurelian Dochia, care ne-a spus: "ROBOR este o luare în considerare a cotaţiilor pe care băncile le fac între ele, pentru dobânzile pe viitor, pe termene de 3, 6 luni etc., dar multe din aceste tranzacţii nu se desfăşoară efectiv. La noi este o piaţă mică, băncile apelează destul de rar la împrumuturi între ele şi atunci cifrele acestea sunt nişte cotaţii fără tranzacţii efective în spate. Din această cauză reproşurile legate de ROBOR pot fi îndreptăţite.

IRCC este un indice mai solid, pentru că se uită în urmă, peste lucruri care s-au întâmplat deja şi avem o bază de discuţii. Problema este că, dincolo de IRCC, băncile trebuie să pună o marjă uitându-se tot în viitor. Şi atunci, eu cred că mişcarea aceasta nu prea poate duce la ceva important în investigaţia pe care o face Consiliul Concurenţei la bănci, dar este un semnal că lucrurile sunt sub control şi că autorităţile se preocupă. Pentru că, într-adevăr, în ultimul an au crescut foarte mult dobânzile şi, de câte ori cresc dobânzile, se supără consumatorii şi autorităţile trebuie să ia măsuri. Şi în 2008 era o situaţie de criză, în care creşteau dobânzile, trebuia să se dea un semnal că autorităţile sunt pe fază, controlează, iau măsuri".

Amintim că o investigaţie similară a fost declanşată de Consiliul Concurenţei în toamna anului 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul".

Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul ratelor în cazul majorităţii creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat ieri valoarea de 8,19%, nivel nemaiatins de 12 ani, iar faţă de sfârşitul anului trecut valoarea sa aproape s-a triplat. În acelaşi timp, rata anuală a dobânzii de politică monetară stabilită de BNR are un nivel de 6,25%.

Analistul economic Aurelian Dochia sublinia, recent, că, faţă de inflaţia actuală, de aproape 16%, un ROBOR de circa 8% este încă în avantajul celui care are credit, pentru că în termeni reali plăteşte mai puţin, dar că indicatorul va continua să crească. Valoarea IRCC, care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, stabilit pentru al doilea trimestru din 2022, este de 4,06%.

Dacă în ultimii ani, după criza creditelor în franci elveţieni (CHF), atât banca centrală, cât şi specialiştii din piaţă ne spuneau că cel mai sănătos este să ne împrumutăm în moneda naţională, ca să evităm riscul valutar, după ce dobânzile la creditele în lei au început să crească vertiginos, mulţi dintre români se află în situaţia în care aproape că nu-şi mai pot plăti ratele bancare. Din 2015 şi până acum, cel puţin debitorii în CHF au făcut demersuri pentru conversia creditelor din moneda elveţiană în lei. Acum, analiştii susţin că există soluţii şi pentru cei care au credite în lei cu dobânzi variabile, printre care trecerea la împrumuturi cu dobânzi fixe, schimbarea ROBOR cu IRCC sau, în anumite situaţii, apelarea la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), pentru identificare unei soluţii adaptate creditului fiecăruia. Specialiştii apreciază că majorarea dobânzilor va duce la solduri mai mari ale creditelor neperformante pentru bănci, dar că instituţiile sunt bine capitalizate şi nu vor întâmpina probleme deosebite, cel puţin deocamdată.