Băncile vor gestiona trei forme de identificare până în 2031

Cu aproximativ 90 de zile înainte de termenul european din 6 decembrie 2026 pentru punerea la dispoziţie a Portofelului European de Identitate Digitală, instituţiile financiare din România se pregătesc să gestioneze simultan trei forme de identificare: buletinul clasic, cartea electronică de identitate cu cip şi identitatea digitală din portofelul EUDI, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Documentele emise anterior rămân valabile până la expirare, iar cărţile de identitate fără cip pot rămâne în circulaţie până cel târziu la 3 august 2031. Qoobiss anunţă că ONTRACE, soluţia sa de verificare a identităţii la distanţă, poate procesa în acelaşi flux de onboarding atât documentele clasice, cât şi noile cărţi electronice de identitate.

„Diferenţa dintre a citi un buletin vechi şi a valida o carte electronică de identitate este mai mare decât pare. La documentul clasic, verificarea este probabilistică: analizezi microtext, hologramă, fonturi, iar răspunsul este că documentul pare autentic cu un anumit grad de încredere. La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis. Este o schimbare de natură, nu de precizie”, spune Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss.

Cartea electronică de identitate a depăşit faza pilot din judeţul Cluj şi se emite la nivel naţional. Peste 150 de milioane de euro din fonduri europene au fost alocate primelor loturi din 2026. Cipul conţine datele biometrice ale titularului, respectiv imaginea facială şi amprentele, într-o zonă securizată, precum şi funcţionalitate de semnătură electronică calificată şi componenta de card naţional de sănătate.

În paralel, documentele de identitate emise anterior continuă să fie valabile până la data expirării înscrisă pe ele. Conform Regulamentului (UE) 2019/1157, cărţile de identitate fără cip îşi pierd valabilitatea cel târziu la 3 august 2031. Pentru instituţiile reglementate, acest lucru înseamnă câţiva ani în care vor trebui verificate, în acelaşi proces de onboarding şi cu acelaşi nivel de rigoare, două generaţii de documente bazate pe tehnologii diferite.

Trecerea la documentul electronic reduce riscul asociat falsificării documentului, dar mută presiunea către verificarea persoanei care îl prezintă. Un cip valid poate demonstra autenticitatea documentului, însă nu confirmă, de unul singur, că persoana care îl foloseşte este titularul legitim. Din acest motiv, biometria şi detecţia atacurilor asupra canalului video capătă un rol tot mai important în procesele de verificare la distanţă.

ONTRACE se află în proces de evaluare independentă pentru Presentation Attack Detection (PAD) şi Injection Attack Detection (IAD), conform ETSI TS 119 461 şi CEN/TS 18099. Evaluarea vizează nivelul Extended, cu componenta de detecţie a injecţiei la Level High, iar rezultatele vor fi comunicate la finalizarea procesului. În martie 2024, Qoobiss Identify devenise prima soluţie e-KYC din România care permite validarea la distanţă, prin mijloace video, a noilor cărţi de identitate cu cip.

„Verificarea identităţii nu dispare odată cu portofelul, ci se mută. Nu mai verifici dacă documentul este fals, ci dacă declaraţia de identitate este validă, dacă nu a fost revocată şi dacă persoana care o prezintă este titularul. Primele două sunt probleme rezolvate criptografic. A treia rămâne biometrică, şi acolo se dă bătălia următorilor ani”, spune Alexandru Bora.

Pentru instituţiile private, următorul termen important este 6 decembrie 2027. De la această dată, entităţile obligate prin lege să utilizeze autentificare puternică pentru identificarea online, categorie în care intră în primul rând băncile, trebuie să accepte Portofelul European de Identitate Digitală. Între termenul din decembrie 2026 şi cel din decembrie 2027 există practic un singur ciclu bugetar, în condiţiile în care integrările de acest tip presupun adaptări tehnologice şi operaţionale care nu pot fi tratate ca proiecte de scurtă durată.

Cea mai recentă estimare publică indică un grad de adopţie de aproximativ 35% în rândul companiilor din România pentru soluţiile de verificare a identităţii la distanţă. Calendarul european transformă astfel verificarea digitală a identităţii, pentru restul pieţei, dintr-un proiect de eficientizare într-unul de conformitate, cu termen fix.