Banii se pot tipări, energia nu

Santa Clara este un oraş din California, stat care se prezintă ca lider al tranziţiei către energia verde. Acolo se află şi sediul central al companiei Nvidia. Tot în Santa Clara sunt şi două mari centre de date gata de "acţiune", dar care încă stau pe întuneric. Motivul este simplu: furnizorul de energie nu are capacitatea necesară pentru alimentarea lor, conform prevederilor contractuale.

"Doi dintre cei mai mari dezvoltatori de centre de date din lume au proiecte în Santa Clara care ar putea rămâne nefolosite ani de zile, deoarece compania locală de utilităţi nu este pregătită să furnizeze energie electrică", scrie Bloomberg, iar apoi subliniază că "deşi cererea pentru centrele de date nu a fost niciodată mai mare, impulsionată de boom-ul din domeniul cloud computing şi al inteligenţei artificiale, accesul la energie electrică se conturează ca fiind cea mai mare constrângere".

Principalele probleme evidenţiate sunt "infrastructura învechită, construcţia lentă a noilor reţele electrice şi numeroasele obstacole administrative şi de reglementare". Exact aceleaşi probleme se regăsesc şi la nivelul întregii Uniuni Europene.

"Cererea (n.a. pentru centre de date) nu a fost niciodată mai mare, iar problema cu care ne confruntăm este într-adevăr una legată de alimentarea cu energie electrică", a declarat Bill Dougherty, vicepreşedinte executiv pentru soluţii de centre de date la agenţia imobiliară CBRE Group.

Datele de la Bloomberg arată că în Santa Clara există sunt sunt în construcţie 57 de centre de date, iar compania de utilităţi Silicon Valley Power evaluează permanent necesarul de alimentare, în condiţiile în care investeşte circa 450 de milioane de dolari pentru extinderea reţelei până în 2028.

Agenţia de ştiri mai arată că perioada medie de aşteptare pentru conectarea centrelor de date la reţeaua electrică este de circa trei ani în Statele Unite, însă poate fi mult mai mare în regiuni cu o cerere ridicată, cum sunt Silicon Valley sau Virginia de Nord.

Unele dintre cele mai mari centre de date din lume au fost construite sau se află în construcţie în Texas. Suprafeţele ocupate au ajuns până la dimensiunile Central Park din New York, de circa 341 de hectare, iar necesarul de apă pentru răcire este uriaş.

"Centrele de date au nevoie urgentă de apă în Texas, dar planificatorii statali nu ştiu de câtă apă vor avea nevoie", a scris recent Texas Tribune, care a prezentat opiniile unor experţi, conform cărora "noile cereri de apă ar putea duce la epuizarea rezervelor deja limitate ale statului".

Şi nu este vorba despre orice fel de apă, ci chiar de apa potabilă, aşa cum a evidenţiat Karen Hao în cartea sa "Empire of AI: Dreams and Nightmares in Sam Altman's OpenAI", deoarece "apa trebuie să fie suficient de curată pentru a evita înfundarea ţevilor şi dezvoltarea bacteriilor, iar apa potabilă îndeplineşte acest standard".

Problema alimentării cu energie a centrelor de date a fost abordată recent şi în Financial Times, care întreabă "ce se întâmplă dacă cursa pentru inteligenţa artificială nu are deloc legătură cu cipurile" şi subliniază că "disponibilitatea energiei electrice pentru funcţionarea modelelor devine factorul critic în dezvoltarea tehnologiei".

FT scrie că un model GPT-4 poate consuma până la 463.269 MWh de energie electrică pe an, potrivit cercetărilor efectuate de cercetători de la Universitatea din Rhode Island, Universitatea din Tunis şi Providence College, echivalentul consumului a circa 35 de mii de gospodării din SUA.

Estimările de la Rystad Energy arată o creştere a consumului de energie în centrele de date până la 1.800 TWh în 2040, după o dublare a consumului actual până în 2030, după cum mai arată FT.

În aceste condiţii, "preţul şi disponibilitatea energiei vor determina din ce în ce mai mult ritmul progresului în inteligenţa artificială".

Tocmai din acest motiv Uniunea Europeană nu are şanse în cursa inteligenţei artificiale. Politicile energetice dictate de la Bruxelles "asigură" atât preţuri foarte mari în comparaţie cu China sau Statele Unite, în condiţiile în care furnizarea continuă a electricităţii nu mai poate fi garantată, aşa cum a arătat blackout-ul din Spania.

Estimări recente ale Departamentului Energiei din SUA arată că până în 2028 centrele de date din Statele Unite vor avea nevoie de 325 - 580 TWh anual, echivalentul alimentării cu electricitate a 30 - 50 de milioane de locuinţe.

În condiţiile în care producţia medie a unei centrale atomice din SUA este de circa 8.000 GWh, rezultă că trebuie construite într-un interval foarte scurt circa 73 de centrale.

Datele oficiale arată că în SUA au fost date în funcţiune doar două reactoare nucleare în ultimii 30 de ani, iar numeroasele reglementări existente fac imposibilă construirea unui reactor în mai puţin de 10 ani.

Nici varianta construirii centralelor pe gaze naturale nu reprezintă o soluţie pentru creşterea rapidă a producţiei, deoarece producătorii de turbine nu fac faţă cererii, după cum arăta recent Bloomberg, iar timpii de aşteptare între comandă şi livrare pot ajunge la 7 - 8 ani.

În urmă cu câteva zile, Jensen Huang, directorul executiv al companiei Nvidia, a avertizat, în cadrul unei conferinţe organizate de Financial Times, că regulile impuse de statele americane pentru sectorul inteligenţei artificiale ar putea conduce la apariţia a cel puţin 50 de noi reglementări la nivel federal.

Suprareglementarea este doar unul dintre motivele pentru care învingătorul din cursa inteligenţei artificiale va fi China, după cum a precizat Huang, celălalt factor major fiind costul mult mai redus al energiei electrice.