BP ia în considerare retragerea din Marea Nordului

Compania petrolieră BP analizează retragerea din Marea Nordului după mai bine de şase decenii de activitate, pe fondul creşterii presiunii fiscale asupra sectorului de petrol şi gaze din Regatul Unit. Grupul energetic a fost aproape de un acord pentru vânzarea operaţiunilor sale offshore britanice către Ithaca Energy şi continuă să evalueze şi alte opţiuni strategice, potrivit The Telegraph.

Conform sursei citate, o eventuală ieşire a BP din Marea Nordului ar reprezenta cel mai important efect al politicilor fiscale promovate de guvernul laburist asupra industriei petroliere. Companiile din sector sunt deja afectate de taxa excepţională pe profiturile din petrol şi gaze, care a ridicat nivelul total al impozitării la aproximativ 78% din profituri.

Recent, cancelarul britanic Rachel Reeves a anunţat noi măsuri fiscale pentru finanţarea unui pachet de sprijin destinat populaţiei şi companiilor, estimat la 1,8 miliarde de lire sterline. Printre modificări se numără eliminarea posibilităţii ca firmele de petrol şi gaze să compenseze profiturile realizate în Marea Britanie cu pierderile înregistrate de subsidiarele lor din străinătate. Autorităţile estimează că măsura va aduce la buget sute de milioane de lire anual.

Deşi schimbările au fost salutate de organizaţii de mediu precum Greenpeace, reprezentanţii industriei avertizează că acestea riscă să afecteze competitivitatea sectorului şi să accelereze relocarea investiţiilor şi a locurilor de muncă în afara Regatului Unit. Asociaţia Offshore Energies UK a estimat anul trecut că industria din Marea Nordului pierde aproximativ 1.000 de locuri de muncă în fiecare lună, pe fondul restructurărilor operate de companii, conform The Telegraph.

BP, unul dintre cei mai importanţi operatori din regiune, controlează participaţii în aproximativ 20-25 de zăcăminte aflate în producţie în apele britanice. Directorul executiv al companiei, Meg O'Neill, a dispus recent o analiză amplă a operaţiunilor offshore, în contextul nemulţumirilor exprimate de industrie faţă de regimul fiscal şi faţă de politicile energetice promovate de guvern.

Compania a avertizat în raportul său anual că majorarea cu trei puncte procentuale a taxei excepţionale şi prelungirea acesteia până în 2030 au generat costuri suplimentare de 539 de milioane de lire sterline. În acelaşi timp, BP rămâne unul dintre cei mai mari contribuabili corporativi din Regatul Unit, achitând în 2024 taxe de aproximativ 1,2 miliarde de lire către Trezoreria britanică.

În ultimii ani, BP a început să îşi reducă expunerea în Marea Nordului prin vânzarea unor active importante, inclusiv câmpul petrolier Shearwater, platforma Magnus şi sistemul de conducte Forties. Alte companii majore, precum Shell, Chevron şi ConocoPhillips, au adoptat la rândul lor strategii de restructurare sau de retragere parţială din regiune.

Informaţiile privind posibila vânzare a activelor din Marea Nordului apar într-un moment tensionat pentru BP, după demiterea surprinzătoare a preşedintelui companiei, Albert Manifold. Conducerea grupului a anunţat că procesul de selecţie a unui nou preşedinte va fi coordonat de întregul consiliu de administraţie, în timp ce Manifold ia în calcul iniţierea unor acţiuni legale, contestând motivele care au stat la baza înlăturării sale.

Guvernul britanic susţine că actuala strategie oferă investitorilor predictibilitate pe termen lung şi că, după expirarea taxei pe profiturile energetice, va fi introdus un nou cadru fiscal menit să asigure atât securitatea energetică, cât şi dezvoltarea industriilor cu emisii reduse de carbon.