Bugetul de stat, adoptat după negocieri dure PSD-PNL

Plenul Parlamentului a aprobat vineri, cu trei luni de întârziere, bugetul de stat pentru anul 2026, act normativ ce a fost moşit greu din cauza disputelor din cadrul coaliţiei de guvernare, între PSD şi PNL, privind pachetul social propus de formaţiunea politică social-democrată, care presupune o finanţare de un miliard de lei. După trei zile de dispute aprige în comisiile parlamentare reunite, liberalii şi social-democraţii au ajuns la un consens şi pachetul social a rămas în bugetul de stat, dar magistraţii care au câştigat procese împotriva statului privind recuperarea unor diferenţe salariale nu îşi vor mai primi banii în acest an, ci abia în 2027.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost adoptată de Parlament cu 319 voturi „pentru”, 104 voturi „împotrivă” şi o abţinere. La finalul votului din Parlament, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat: „Vă mulţumesc tuturor parlamentarilor care aţi votat bugetul. Un buget care prevede o abordare corectă faţă de cetăţeni. Cu această ocazie, le spun românilor că toate reformele făcute până acum, reducerile de cheltuieli din instituţii sunt reflectate în acest buget. Nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor făcut în ultima perioadă şi risipi finanţele publice. Avem forţa necesară să îndreptăm lucrurile şi să punem România pe baze corecte şi realiste. România dovedeşte, prin păstrarea ţintei de deficit de 6,2%, că este un partener corect. Mă adresez şi cetăţenilor României, cărora le mulţumesc pentru eforturile şi înţelegerea pe care au dovedit-o în ultima perioadă şi îi asigur că bugetul asigură investiţiile pentru continuarea lucrărilor publice, pentru plata salariilor şi a pensiilor”. La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că modul în care s-au desfăşurat negocierile va cântări în consultările interne privind ieşirea sau rămânerea social-democraţilor la guvernare, precizând: „Vorbim despre o încrâncenare pe care aţi văzut-o de când am anunţat pachetul de solidaritate, ca, într-un final, să se ajungă la o soluţie. Dar acest lucru putea fi deblocat mult mai devreme. Sigur că bugetul contează atunci când colegii mei vor vota, dar contează şi alte lucruri: activitatea guvernamentală din toate aceste luni, modul în care s-a acţionat în cadrul Guvernului, modul în care au fost luate în seamă propunerile PSD. Să fiţi siguri că vom spune şi punctele plus, şi punctele minus”.

Liderul AUR, George Simion, a declarat că opoziţia parlamentară va contesta legea bugetului de stat la Curtea Constituţională a României, deoarece, în opinia reprezentanţilor AUR, POT şi SOS, guvernul Bolojan este iresponsabil, nu protejează oamenii vulnerabili şi nu direcţionează investiţiile către „proiecte care să genereze prosperitate”.

George Simion a precizat: „Nu am văzut responsabilitate din partea arcului guvernamental şi am văzut fel de fel de chestiuni mascate sub forma investiţiilor durabile. Nu cred că de stadioane în diferite locuri în ţară aveam nevoie acum. Trebuie să protejăm oamenii vulnerabili şi trebuie să investim în nişte proiecte care să genereze prosperitate, cum ar fi producţia şi stocarea energiei. Vedem actuala criză globală la nivelul Uniunii Europene. Sperăm să se renunţe la acele certificate verzi. Vedem că România este în afara discuţiei europene şi internaţionale. Datoria noastră este să luptăm pentru români. Actuala coaliţie nu face decât să sperie bursele, să sperie agenţiile de rating”.

Bugetul de stat pentru anul 2026 este construit pe un cadru macroeconomic care estimează o creştere economică de 1%, un produs intern brut în preţuri curente de 2.045,2 miliarde de lei, un deflator de 6,1%, o majorare de 5,5% a câştigului salarial mediu net lunar şi o rată medie anuală a inflaţiei de 6,5%, într-o construcţie bugetară prezentată de Executiv drept una orientată simultan către consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice, menţinerea unui ritm susţinut al investiţiilor, predictibilitatea fiscală, sprijinirea IMM-urilor şi a mediului de afaceri şi asigurarea stabilităţii economice pe termen lung.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde de lei, echivalentul a 36% din PIB, din care veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 864,3 miliarde de lei, adică 42,3% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 127,7 miliarde de lei, respectiv 6,2% din PIB, ţintă care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027. În acest context, veniturile fiscale sunt estimate să urce de la 323 miliarde de lei, respectiv 16,9% din PIB, la 357,6 miliarde de lei, adică 17,5% din PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale de la 208 miliarde de lei, respectiv 10,9% din PIB, la 226,4 miliarde de lei, adică 11,1% din PIB, pe fondul unei colectări îmbunătăţite şi al stabilizării bazei de impozitare.

Cheltuielile de personal sunt estimate la 168,3 miliarde de lei, respectiv 8,2% din PIB, faţă de 167,7 miliarde de lei şi 8,8% din PIB în 2025, în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung la 105,3 miliarde de lei, adică 5,2% din PIB, de la 100,6 miliarde de lei şi 5,3% din PIB anul trecut. Cheltuielile de asistenţă socială se ridică la 249,2 miliarde de lei, respectiv 12,2% din PIB, faţă de 250,9 miliarde de lei şi 13,1% din PIB în 2025. În schimb, cheltuielile cu dobânzile cresc puternic, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei, de la 50,5 miliarde de lei la 60,8 miliarde de lei, ajungând la circa 3% din PIB, pe fondul costurilor de finanţare a deficitelor acumulate în anii anteriori şi al menţinerii unor dobânzi ridicate pe pieţele financiare.

Pilonul central al bugetului pe 2026 îl reprezintă însă investiţiile, pentru care este prevăzut un volum total de aproximativ 164 miliarde de lei, cu aproape 25,8 miliarde de lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţă de 7,2% anul trecut. Cea mai mare parte a investiţiilor, peste 110 miliarde de lei, este susţinută din fonduri europene, bugetul acestora crescând cu peste 40% faţă de 2025, când se situa la 78 miliarde de lei.

Pentru autorităţile locale, de la bugetul de stat se alocă sume defalcate din TVA pentru o serie de cheltuieli esenţiale, alocarea totală fiind de 86,4 miliarde de lei, faţă de 79 miliarde de lei în 2025.

Tot vineri, plenul Parlamentului a votat, cu 314 voturi „pentru”, 105 voturi „împotrivă” şi 12 abţineri, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026, act normativ care prevede venituri totale de 159,12 miliarde de lei, dintre care 158,74 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii şi 386,5 milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Subvenţia de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat este de aproape 31,42 miliarde de lei. Cheltuielile totale sunt estimate la 158,91 miliarde de lei, din care 158,74 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii şi 165,9 milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, iar fondurile destinate plăţii pensiilor se ridică la 154,75 miliarde de lei, reprezentând 7,6% din PIB. Totodată, veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost estimate la 4,03 miliarde de lei, din care 3,41 miliarde de lei pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 617,1 milioane de lei pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, în timp ce cheltuielile totale sunt prevăzute la 3,42 miliarde de lei, dintre care 3,04 miliarde de lei pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 387,3 milioane de lei pentru fondul de garantare. Astfel, sistemul asigurărilor pentru şomaj este programat cu un excedent de 374,4 milioane de lei, iar fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu un excedent de 229,8 milioane de lei.