CCF: Proiectul de lege PL-x 694/2026 ar impozita de două ori aceeaşi sumă şi ar afecta competitivitatea firmelor din grupuri

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) a analizat proiectul de lege PL-x 694/2026, adoptat de Senat la 21 octombrie 2026 şi aflat acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional, potrivit unui comunicat al instituţiei. CCF susţine obiectivul combaterii transferului artificial de profit, dar consideră că proiectul, în forma adoptată de Senat, ar impozita de două ori aceeaşi sumă, inclusiv în grupurile româneşti, nu distinge între tranzacţiile reale şi cele artificiale şi readuce, într-o formă mai dură, o măsură abrogată în ianuarie 2026 la recomandarea OCDE, iar administraţia fiscală are deja instrumentele legale şi datele necesare pentru a corecta aceste situaţii, fără măsuri care ar afecta competitivitatea şi nu sunt aliniate la standardele OCDE şi la jurisprudenţa europeană, conform sursei citate.

Potrivit comunicatului, multe companii din România, cu capital străin sau românesc, fac parte din grupuri de firme, în cadrul cărora o firmă poate presta pentru alta servicii de management, contabilitate, IT sau consultanţă ori îi poate acorda un împrumut, iar în prezent aceste costuri sunt cheltuieli deductibile dacă serviciul este real, necesar şi plătit la preţul pieţei. Proiectul propune, de la 1 ianuarie 2027, două modificări: costurile cu serviciile de management, consultanţă şi asistenţă, precum şi cele cu transferul drepturilor de proprietate intelectuală, plătite unei firme din acelaşi grup, ar deveni integral nedeductibile, iar dobânzile la împrumuturile de la o firmă din grup ar fi deductibile doar până la dobânda medie din ţara celui care acordă împrumutul, plus cel mult 1%, restul devenind nedeductibil, potrivit CCF.

Camera subliniază că, potrivit expunerii de motive, iniţiatorii urmăresc limitarea transferului artificial de profit în afara ţării, iar combaterea erodării bazei de impozitare este un obiectiv legitim, însă soluţia propusă nu este proporţională cu acest obiectiv, deoarece, în loc să vizeze tranzacţiile artificiale, proiectul de lege ar face nedeductibile toate aceste cheltuieli, inclusiv pe cele reale, necesare şi plătite la preţul pieţei, conform sursei. Practic, pentru a corecta abaterile unor contribuabili, proiectul ar impune un cost fiscal suplimentar tuturor firmelor care fac parte dintr-un grup, deşi legislaţia oferă deja instrumente ţintite pentru combaterea abuzurilor, potrivit comunicatului.

Printre principalele probleme ale proiectului în forma actuală, CCF enumeră faptul că aceeaşi sumă ar fi impozitată de două ori, inclusiv în grupurile româneşti, că cheltuielile reale, plătite la preţul pieţei, ar deveni nedeductibile, că firmele din grupuri ar fi tratate mai dur decât cele independente, că băncile şi IFN-urile ar fi afectate, iar creditul ar putea deveni mai scump pentru firme şi familii, că investiţiile ar deveni mai scumpe şi România mai puţin competitivă, că România a renunţat deja, la recomandarea OCDE, la o măsură similară, dar mult mai blândă, că proiectul a fost votat fără o evaluare de impact, că plafonul pentru dobânzi ignoră condiţiile reale ale împrumutului, că tratamentul diferit după ţara creditorului ridică probleme de compatibilitate cu dreptul UE, că proiectul se suprapune peste mecanismul european de limitare a dobânzilor, că termeni precum „management”, „consultanţă” sau „asistenţă” sunt nedefiniţi şi vor genera dispute, că apar costuri de conformare fără rost şi sarcini fiscale cumulate şi că lipseşte o perioadă de tranziţie şi există instabilitate legislativă, conform comunicatului.

CCF arată că administraţia fiscală dispune deja de trei categorii de instrumente pentru combaterea transferului artificial de profit: prevederi legale, date şi raportări şi capacitate de analiză, iar instrumentele există şi funcţionează, astfel încât a considera că singura soluţie este declararea nedeductibilă a tuturor acestor cheltuieli înseamnă implicit că toate aceste raportări şi analize nu permit identificarea abuzurilor, o concluzie pe care CCF nu o împărtăşeşte, potrivit sursei citate.

Ca soluţii, Camera propune neadoptarea proiectului în forma actuală, o analiză de risc mai performantă, bazată pe datele existente, şi instruirea echipelor de inspecţie pentru controale ţintite asupra cazurilor cu risc real, măsuri de sprijinire a conformării voluntare, precum acorduri de preţ în avans emise mai rapid, publicarea criteriilor de risc şi monitorizarea orizontală, precum şi orice măsură suplimentară doar împreună cu OCDE, aşa cum s-a angajat Guvernul în ianuarie 2026, pe baza unei evaluări de impact şi a consultării mediului de afaceri şi a profesiei, potrivit comunicatului.

Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, a declarat că instituţia susţine orice demers care întăreşte conformarea fiscală, însă acesta trebuie construit pe reguli predictibile, proporţionale şi aliniate standardelor internaţionale, iar subiectul ar trebui analizat împreună cu Guvernul, ANAF şi mediul de afaceri, înainte de o decizie care ar putea afecta credibilitatea României în procesul de aderare la OCDE, conform sursei. Adrian Luca, prim-vicepreşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali, a adăugat că „instrumentele pentru atingerea lui există deja, iar acum trebuie folosite mai bine, nu înlocuite cu măsuri care ar afecta şi contribuabilii care respectă regulile”, potrivit comunicatului.