China anunţă că unul dintre portavioanele sale de ultimă generaţie a traversat strâmtoarea Taiwan

China a anunţat, vineri, că cel mai nou portavion al său, Fujian, a traversat strâmtoarea Taiwan pentru a efectua teste în vederea unei viitoare puneri în funcţiune, ceea ce îi va consolida considerabil capacităţile într-o zonă extrem de sensibilă, transmite Le Figaro.

Fujian ”a traversat recent strâmtoarea Taiwan în direcţia apelor Mării Chinei de Sud pentru a efectua teste ştiinţifice şi misiuni de antrenament”, a declarat un purtător de cuvânt al Marinei chineze, căpitanul Leng Guowei, într-un comunicat publicat pe reţeaua socială WeChat.

”Supunerea navei Fujian la teste şi exerciţii transregionale este o parte normală a procesului de construcţie a unui portavion şi nu vizează nicio ţintă specifică”, a adăugat el.

Autorităţile taiwaneze au declarat că au monitorizat mişcările navei ”pentru a evalua pe deplin situaţia” şi că au ”reacţionat în consecinţă”.

Zonă sensibilă

Toate mişcările de natură militară din strâmtoarea Taiwan sunt sensibile.

China consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile sale, pe care nu a reuşit să o unifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez din 1949. Ea supune insula, aflată sub un guvern democratic, unei presiuni militare, economice şi diplomatice puternice şi refuză să excludă recurgerea la forţă pentru a prelua controlul asupra acesteia.

Problema Taiwanului este una dintre principalele surse de tensiune din regiune, teatru al numeroase dispute teritoriale şi al unei lupte pentru influenţă între marile puteri.

Marina japoneză a identificat, joi, nava Fujian însoţită de două distrugătoare, care se îndreptau spre sud-vest, la aproximativ 200 km nord-vest de insulele Senkaku, a indicat Ministerul Apărării japonez într-un comunicat. Insulele Senkaku, Diaoyu pentru China, sunt administrate de Tokyo, dar revendicate de Beijing.

Două portavioane deja în funcţiune

China dispune de două portavioane în serviciu activ: Liaoning, cumpărat de la Ucraina în 2000, şi Shandong, primul portavion construit în China, pus în funcţiune în 2019. Shandong a participat în aprilie la manevre militare în strâmtoarea Taiwan, cu simularea unui ”blocaj”, potrivit Comandamentului Teatrului de Est al armatei chineze.

Fujian, care îşi trage numele de la provincia chineză situată vizavi de Taiwan, este cea mai mare navă construită vreodată de China. Aceasta contribuie la consolidarea capacităţilor chineze de descurajare şi proiecţie în Asia-Pacific şi, mai general, la consolidarea puterii armatei chineze într-un context de rivalitate cu sistemul de alianţe al Statelor Unite. China asigură că intenţiile sale sunt paşnice.

”Călătorie de antrenament neobişnuită”

Fujian a efectuat primele sale teste pe mare în 2024. Ar trebui să fie dotat cu sisteme de decolare mai avansate, care să permită desfăşurarea de avioane care transportă sarcini utile mai mari şi mai mult combustibil, potrivit analiştilor grupului de reflecţie CSIS din Washington. China păstrează secretul asupra punerii în funcţiune a Fujian. Experţii speculează asupra unei date care ar coincide simbolic cu un eveniment istoric pentru ţară.

Prima călătorie pe distanţă lungă a navei indică faptul că punerea sa în funcţiune se apropie, scrie în ziarul chinez în limba engleză Global Times Zhang Junshe, cercetător la Institutul de Cercetare Academică Militară Navală.

Portavionul ”a efectuat anterior teste în Marea Chinei de Est şi în Marea Galbenă”.

”Această călătorie de antrenament neobişnuită în apele Mării Chinei de Sud reprezintă un test complet şi demonstrează progresele înregistrate în ceea ce priveşte capacităţile de navigaţie pe distanţe lungi ale portavionului, capacitatea sa de a se adapta la medii complexe şi coordonarea echipajului", spune el.

Un alt expert, Alex Luck, specialist în echipamente navale, temperează însă. Poate fi vorba atât de un test, cât şi de o pregătire pentru punerea în funcţiune, spune el.

”Ambele opţiuni sunt posibile, în funcţie de etapele următoare. Dar este prea devreme pentru a ne pronunţa. Trebuie să ne mulţumim cu ceea ce vedem în acest moment”, insistă el.