Ciolacu, Lasconi şi Georgescu au părăsit în luna mai prim-planul scenei politice

Luna mai 2025 a reprezentat pentru România un moment de intensitate politică rar întâlnit, cu un climat electoral tensionat, răsturnări de situaţie spectaculoase şi consecinţe majore în peisajul guvernării. Totul a început cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai, unde cea mai mare surpriză a fost accederea în turul al doilea a candidatului independent Nicuşor Dan, care, deşi considerat outsider, a reuşit să îl depăşească pe Crin Antonescu, candidatul unei largi coaliţii PSD-PNL-UDMR, obţinând 20,99% din voturi. George Simion, candidatul AUR, s-a plasat ferm pe primul loc, cu aproape 40,96%, demonstrând o mobilizare remarcabilă a electoratului suveranist. Turul întâi a fost marcat de o prezenţă la vot de peste 53,21% (9.571.740 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat în secţiile de votare), semnificativă pentru o competiţie în care polarizarea şi tensiunile ideologice s-au accentuat de la o zi la alta.

Turul al doilea, desfăşurat pe 18 mai, a fost un adevărat tur de forţă pentru Nicuşor Dan, care nu doar că a recuperat ecartul de 20% faţă de contracandidatul său, dar a reuşit să şi obţină victoria cu un avans de peste 800.000 de voturi, într-o participare crescută la 64,72%(au votat efectiv 11.641.866 de alegători). Practic, Nicuşor Dan a obţinut 6.168.642 voturi, 53,60 % din numărul total al voturilor exprimate, în timp ce George Simion a avut 5.339.053 voturi, adică 46,40 %

Astfel, Nicuşor Dan a devenit noul preşedinte al României, în urma unei mobilizări masive a electoratului pro-european şi reformist, care a contrabalansat valul naţionalist promovat de George Simion şi AUR.

Imediat după primul tur de scrutin, pe 5 mai, consecinţele înfrângerii lui Crin Antonescu nu au întârziat să apară: Marcel Ciolacu a demisionat din funcţia de prim-ministru, iar două săptămâni mai târziu şi-a anunţat retragerea şi de la conducerea PSD. Interimatul conducerii PSD a fost preluat de Sorin Grindeanu, în timp ce la Palatul Victoria, atribuţiile de premier interimar au fost asumate de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Şocul rezultatului din primul tur al alegerilor prezidenţiale a zdruncinat serios şi USR-ul, după ce Elena Lasconi nu a reuşit să ajungă în turul doi. Ca urmare, aceasta a demisionat de la conducerea partidului, funcţia fiind preluată temporar de Dominic Fritz, care avea să fie ales preşedinte plin al USR în luna iunie.

Pe fondul acestor schimbări, noul preşedinte Nicuşor Dan, învestit în 26 mai în plenul Parlamentului, a demarat consultări intense cu forţele politice pro-europene - PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor - pentru constituirea unei coaliţii guvernamentale capabile să pună în aplicare reformele asumate prin PNRR, să gestioneze deficitul bugetar şi să asigure continuitatea parcursului României în UE şi NATO. Victoria lui Dan a fost interpretată nu doar ca un succes electoral, ci şi ca un semnal clar al dorinţei unei părţi considerabile a societăţii de a se distanţa de discursul populist şi de a continua integrarea occidentală a ţării.

Victoria independentului Nicuşor Dan a reprezentat o grea lovitură pentru tabăra suveranistă, care, deşi a încercat să conteste rezultatul alegerilor prezidenţiale, a avut o susţinere nesemnificativă, infimă în privinţa protestatarilor din stradă, fapt care l-a determinat pe Călin Georgescu să declare că se retrage temporar din viaţa politică. Fostul candidat suveranist, care în ultimele luni alimentase scena publică cu teorii ale conspiraţiei legate de o presupusă „lovitură de stat” în decembrie 2024, a făcut în 26 mai o postare video pe conturile sale oficiale de pe reţelele de socializare în care a afirmat că se retrage pentru a se dedica familiei şi pentru a deveni un „observator pasiv” al vieţii publice.

În discursul său de 12 minute, Călin Georgescu a spus, printre altele: „În primul rând, alegerile pentru funcţia de preşedinte al României din 2025 s-au încheiat. Odată cu acestea, am ales să închei şi implicarea mea activă în procesul politic, considerând că această etapă a mişcării suveraniste s-a încheiat din punctul meu de vedere. Vreau să subliniez că această alegere este una personală şi nu implică nicio judecată asupra celor care continuă să susţină această cauză. Aleg să fiu, de acum înainte, un observator pasiv al vieţii publice şi sociale. Nu este o renunţare, ci o alegere responsabilă, făcută cu respect faţă de popor şi cu înţelegere faţă de situaţia actuală. Îmi concentrez acum toată atenţia şi energia asupra familiei mele, care are nevoie de linişte şi mai ales de sănătate după această perioadă intensă şi tumultoasă. Aleg să rămân în afara oricărei structuri de partid. Nu fac parte din niciun partid politic, parlamentar sau neparlamentar, şi nu sunt afiliat politic în niciun fel. Aleg să îmi păstrez o poziţie neutră şi echidistantă, fără apartenenţe politice. Nu doresc să ocup nici o funcţie în statul român în actuala situaţie. Nu am intenţia de a prelua conducerea vreunui partid politic şi nu voi da curs unor astfel de propuneri. Nu urmăresc să creez o platformă politică şi nu intenţionez să înfiinţez un partid. (...) În acest moment, aleg să nu particip la consultări sau dezbateri pe teme politice actuale sau viitoare, considerând că rolul meu este să fiu un observator atent şi responsabil. Totuşi, dacă voi vedea că drepturile celor care au ales diferit sunt încălcate sau apar nedreptăţi şi abuzuri, mă voi implica din nou cu voce clară pentru a apăra principiile democraţiei şi libertăţii. Chiar dacă acest capitol politic s-a încheiat, am convingerea că valorile şi idealurile pentru care am luptat împreună rămân neclintite. Sunt pregătit să revin atunci când va apărea o ocazie serioasă care să aducă beneficii reale României şi poporului român. (...) Dragii mei, eu am spus mereu că vom face istorie, nu politică. Şi asta am făcut. Lupta mea se vede în faptele mele, în toate demersurile pe plan intern şi internaţional pentru reluarea turului 2 din decembrie 2024 şi în campania din 2025”.

După cum se poate observa, discursul lui Călin Georgescu a fost presărat cu contradicţii, repetiţii şi afirmaţii controversate, mai ales că susţine că „a făcut istorie, nu politică”, în timp ce admite că se retrage din „procesul politic”.

În paralel cu agitaţia politică, luna mai a fost marcată şi de o gravă criză naturală: dezastrul de la Salina Praid. În urma unor precipitaţii abundente şi a gestionării defectuoase a cursului pârâului Corund de către Apele Române, în salină s-au infiltrat peste 25.000 de litri de apă pe secundă. Inundaţia a distrus cele opt niveluri de exploatare şi a ajuns şi în zona turistică, provocând închiderea obiectivului şi demisia directorului de dezvoltare a companiei Salrom SA. Salina Praid este principalul angajator din zonă, deoarece creează locuri de muncă direct, pentru mineri, şi indirect, în turismul local.

Rezervele de sare de la Salina Praid depăşesc 500 milioane tone, care ar valora cel puţin 12 miliarde euro. Anual, de acolo se extrag, în medie, 1.700 tone de sare.

În urma inundaţiilor şi a solicitărilor formulate de preşedintele Nicuşor Dan, a fost alcătuit un comitet interministerial de urgenţă şi au fost aduşi experţi din cadrul Comisiei Europene pentru a găsi soluţii de salvare a acestui simbol economic şi turistic.