Alegeri, instabilitate şi deficit: radiografia completă a României în mai 2025

Finalul primăverii calendaristice, luna mai, a reprezentat un punct de cotitură atât în evoluţia politică, cât şi în conturarea traiectoriei economico-financiare a României, marcând tranziţii majore, volatilitate instituţională, dar şi iniţiative menite să stabilizeze cadrul macroeconomic într-un climat tensionat.

Pe plan politic, alegerile prezidenţiale au avut un impact major, cu rezultate care au zdruncinat status quo-ul partidelor tradiţionale şi au scos la suprafaţă clivaje profunde în societate. George Simion, candidatul AUR, a câştigat detaşat turul I, cu peste 40% din voturi, dar a fost învins în turul al II-lea de candidatul independent Nicuşor Dan, care a reuşit o mobilizare impresionantă a electoratului pro-european, recuperând 20 de procente şi învingând cu 53,6%. Această victorie a determinat demisia lui Marcel Ciolacu din funcţia de prim-ministru şi retragerea acestuia din fruntea PSD, dar şi un proces de reconfigurare internă în USR, unde Elena Lasconi a demisionat, fiind înlocuită de Dominic Fritz.

Citeşte Luna mai în cifre

La toate acestea s-a adăugat retragerea controversată a lui Călin Georgescu, liderul simbolic al curentului suveranist în ultimele nouă luni, ale cărui declaraţii au contribuit mai degrabă la radicalizarea discursului public decât la coeziune naţională. Discursul său final a reflectat o notabilă disonanţă logică şi o auto-victimizare care nu a făcut decât să sublinieze eşecul unei platforme politice care a divizat electoratul în două blocuri aproape egale: pro-europeni şi suveranişti.

Instabilitatea politică a avut ecouri şi în planul guvernării: demisiile, interimatele şi tranziţiile din fruntea partidelor au dus la o incertitudine sporită în implementarea politicilor, deşi preşedintele Nicuşor Dan a iniţiat rapid discuţii pentru formarea unei coaliţii guvernamentale pro-europene, cu scopul de a continua reformele asumate prin PNRR şi de a reduce deficitul bugetar.

Pe plan economic, luna mai a fost marcată de o serie de evoluţii mixte. Din punct de vedere bugetar, prin prisma rezultatelor financiare preliminare, deficitul a rămas la un nivel îngrijorător de 3,4% din PIB în primele cinci luni ale anului, în ciuda unei creşteri solide a veniturilor fiscale (+14%) comparativ cu anul anterior. Problema structurală este menţinerea unui ritm alert al cheltuielilor (+25% faţă de mai 2024), ceea ce alimentează presiunile asupra finanţelor publice, în contextul în care consolidarea bugetară este o condiţie impusă de Comisia Europeană.

Citeşte Opţiunea proeuropeană a ţării noastre aduce noi recorduri la BVB

În paralel, investiţiile publice au cunoscut o alocare importantă, prin aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unor companii de stat strategice: Poşta Română, CFR, CNI, Romtehnica, Loteria Română şi Administraţia Porturilor Maritime. Cele mai mari investiţii aprobate în luna mai se referă la infrastructura feroviară (CFR) - peste 7,8 miliarde lei şi la modernizarea infrastructurii aeroportuare, prin alocarea a aproape 500 milioane lei din Fondul de rezervă al Guvernului. De asemenea, Ministerul Finanţelor a acordat ajutoare de stat de peste 1 miliard lei pentru investiţii private, în special în industria chimică, auto, agroalimentară şi aeronautică, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economia reală.

Piaţa financiară, însă, a resimţit imediat impactul incertitudinii electorale. După primul tur al alegerilor, tensionarea mediului politic a condus la ieşiri de capital, creşterea randamentelor titlurilor de stat şi deprecierea leului. Această volatilitate a determinat BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, într-un context în care inflaţia a scăzut uşor, dar rămâne încă peste ţinta optimă. În acelaşi timp, inflaţia de bază şi presiunile salariale continuă să creeze riscuri asupra traiectoriei preţurilor în lunile următoare.

Decizia BNR a fost luată în contextul în care economia naţională s-a confruntat cu o stagnare în trimestrul I al anului 2025, când a înregistrat o creştere de numai 0,2% a PIB-ului faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar deficitele externe s-au adâncit, deficitul de cont curent ajungând la 7,6 miliarde euro în doar trei luni, în timp ce investiţiile străine directe au scăzut semnificativ. Pe acest fundal, datoria externă totală a crescut uşor, dar preocuparea majoră rămâne dezechilibrul dintre importuri şi exporturi şi dependenţa de finanţarea externă.

În ciuda tensiunilor, interesul populaţiei pentru economisirea prin instrumente de stat rămâne ridicat. Programele TEZAUR şi FIDELIS au atras investiţii totale de peste 22 miliarde lei până acum în anul 2025, ceea ce indică o încredere relativ bună în capacitatea statului de a-şi onora obligaţiile, dar şi o lipsă de alternative viabile pentru micii investitori într-un context economic instabil.

Pe plan social şi economic local, dezastrul de la Salina Praid - cu implicaţii majore asupra ocupării şi turismului regional - a adus în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor critice şi lipsa de coordonare între autorităţi. Intervenţia specialiştilor europeni şi formarea unui comitet interministerial arată, totuşi, o capacitate instituţională de reacţie.

În plan instituţional, o serie de reorganizări - la Agenţia Naţională Anti-Doping, Ministerul de Interne, Comisia de Strategie şi Prognoză - indică o tendinţă de restructurare şi reducere a cheltuielilor administrative, într-un efort de eficientizare birocratică în faţa presiunilor bugetare.

Aşadar, România a traversat o lună mai 2025 tensionată, definită de confruntări ideologice dure, tranziţii politice neaşteptate, un climat macroeconomic fragil şi o volatilitate financiară accentuată. În pofida acestor provocări, se observă o rezilienţă instituţională parţială şi o direcţie clar conturată către reforme structurale şi investiţii publice, deşi succesul acestora va depinde de stabilitatea politică a lunilor următoare şi de coerenţa în guvernarea post-electorală.