Civitas şi CRPE avertizează că dezvoltarea rurală riscă să fie împinsă pe plan secund în viitorul buget european 2028-2034

Investiţiile în cooperative agricole, procesare agroalimentară, infrastructură şi servicii pentru comunităţile rurale riscă să piardă finanţare în competiţia cu alte priorităţi naţionale, precum dezvoltarea urbană, securitatea sau apărarea, în viitorul buget european 2028-2034, potrivit unui comunicat al Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă şi al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Cele două organizaţii avertizează că pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale nu garantează resursele necesare pentru acoperirea nevoilor României şi solicită garanţii financiare mai solide, conform sursei citate.

Comunicatul precizează că procentul de 10% se aplică alocărilor din planurile naţionale şi regionale de parteneriat, după excluderea sumelor dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune în domeniul pescuitului şi Fondului Social pentru Climă, iar riscurile noii arhitecturi bugetare au fost discutate în cadrul dezbaterii „Arhitectura finanţării dezvoltării rurale în noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034”, organizată la INDAGRA FOOD 2026 de Fundaţia Civitas, prin programul CoopNet, în parteneriat cu CRPE, cu finanţarea Romanian-American Foundation (RAF). Contextul este extrem de important, deoarece pe 26 octombrie miniştrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o poziţie parţială de negociere privind reforma PAC după 2027, iar noua arhitectură propusă pentru bugetul european 2028-2034 înlocuieşte actualul sistem al PAC, organizat în doi piloni, cu un cadru integrat, în care agricultura, coeziunea şi alte priorităţi vor fi finanţate prin planuri naţionale şi regionale de parteneriat, potrivit sursei.

În timp ce aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinul veniturilor fermierilor şi gestionarea crizelor, finanţarea investiţiilor mai largi în dezvoltare rurală va depinde într-o măsură importantă de priorităţile stabilite de statele membre, conform comunicatului. Una dintre principalele vulnerabilităţi ale noului cadru financiar este absenţa unui buget distinct şi suficient de consistent pentru dezvoltarea rurală, iar pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană nu garantează că resursele disponibile vor acoperi nevoile comunităţilor rurale din România, potrivit sursei. În condiţiile în care finanţările vor putea susţine obiective diverse, există riscul ca proiectele cu rezultate economice mai uşor de cuantificat sau cu o vizibilitate politică mai mare să fie favorizate în detrimentul investiţiilor rurale, ale căror beneficii sunt adesea de lungă durată, conform comunicatului. Programul LEADER, care sprijină dezvoltarea locală prin Grupurile de Acţiune Locală (GAL), rămâne prevăzut în arhitectura propusă, însă resursele efectiv disponibile şi mecanismele de finanţare vor depinde de deciziile adoptate în procesul de negociere şi de priorităţile naţionale, potrivit sursei.

„Pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă ne uităm la decalajele de dezvoltare dintre rural şi urban şi la nevoile reale de investiţii. În noua arhitectură bugetară, dezvoltarea rurală va concura cu alte priorităţi pentru aceleaşi resurse. Fără alocări clare şi predictibile, riscăm ca investiţiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii pentru comunităţile rurale să fie împinse pe plan secund. Susţinem majorarea pragului şi stabilirea unei alocări minime pentru LEADER. România trebuie să negocieze garanţii financiare mai solide şi să îşi definească de acum priorităţile”, a declarat Alexandra Popa, director executiv al CRPE, potrivit comunicatului. Această preocupare este reflectată şi în poziţia Comitetului European al Regiunilor, care a avertizat că pragul propus de 10% nu reprezintă un angajament suficient pentru dezvoltarea rurală şi că sunt necesare garanţii pentru ca finanţările să ajungă efectiv în comunităţile rurale, conform sursei.

Comunicatul arată că reforma PAC ar putea crea oportunităţi pentru dezvoltarea cooperativelor agricole, dar există riscul ca anumite forme asociative să întâmpine dificultăţi în accesarea finanţării, în funcţie de definiţiile şi condiţiile de eligibilitate care vor fi adoptate. Pentru România, unde asocierea producătorilor reprezintă în continuare o provocare, noile reguli trebuie să sprijine consolidarea cooperativelor existente şi investiţiile care le permit acestora să devină competitive, iar o miză importantă a negocierilor privind viitoarea PAC este ca sprijinul pentru asocierea fermierilor să nu fie limitat la grupurile şi organizaţiile de producători recunoscute oficial, ci să fie accesibil şi cooperativelor agricole, potrivit sursei. În România, potrivit unei analize CRPE pe baza datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din iunie 2026, există doar 229 de grupuri şi organizaţii de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole, iar restrângerea finanţărilor la structurile recunoscute oficial, mult mai dezvoltate în alte state membre, ar dezavantaja fermierii români şi ar limita tocmai sprijinul necesar pentru dezvoltarea asocierii în agricultură, conform comunicatului.

„Pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puţinele modalităţi prin care pot avea acces la pieţe, îşi pot valorifica mai bine producţia şi pot investi în dezvoltarea propriilor afaceri. Avem nevoie de finanţări adaptate realităţii cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate. Dacă dezvoltarea rurală nu beneficiază de resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investiţiile care pot face diferenţa pentru micii producători”, a declarat Marton Balogh, director regional Civitas, potrivit sursei.

Comunicatul subliniază că dezvoltarea rurală presupune investiţii în infrastructură, educaţie, servicii, inovare, digitalizare şi activităţi economice non-agricole, esenţiale pentru reducerea decalajelor dintre rural şi urban, iar zonele rurale reprezintă peste 87% din suprafaţa României, ceea ce face ca investiţiile în aceste teritorii să fie o condiţie pentru dezvoltarea ţării în ansamblu. O componentă esenţială a acestor investiţii este pregătirea unei noi generaţii de fermieri, fără de care dezvoltarea economică a comunităţilor rurale nu poate fi susţinută pe termen lung, iar reînnoirea generaţională devine o prioritate explicită a viitoarei PAC, potrivit poziţiei Consiliului UE, statele membre urmând să fie obligate să elaboreze strategii naţionale şi pachete de sprijin pentru atragerea tinerilor în agricultură, conform sursei. Pentru România, acest obiectiv presupune şi investiţii în liceele agricole, pregătire practică în ferme, învăţământ dual şi competenţe antreprenoriale, iar Fundaţia Civitas şi CRPE, implicate în programul „Creştem prin Educaţie Agricolă” (CEA), susţin că formarea viitorilor fermieri trebuie integrată în priorităţile de finanţare pentru perioada 2028-2034, potrivit comunicatului.

Pentru Fundaţia Civitas şi CRPE, negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual reprezintă un moment decisiv pentru protejarea investiţiilor în comunităţile rurale, iar cele două organizaţii cer majorarea pragului minim de finanţare pentru zonele rurale, stabilirea unei alocări minime pentru LEADER şi consultarea transparentă a organizaţiilor fermierilor, cooperativelor, Grupurilor de Acţiune Locală, autorităţilor locale şi societăţii civile în definirea priorităţilor naţionale, conform sursei. Participarea acestor actori la elaborarea viitorului plan naţional şi regional de parteneriat este esenţială pentru ca priorităţile de investiţii să reflecte nevoile reale din teritoriu, nu doar competiţia dintre diferitele domenii de finanţare, potrivit comunicatului.

Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară şi pieţe de la Comisia Europeană, prezent la dezbatere, a declarat că Parlamentul European nu şi-a definitivat încă poziţia privind viitoarea Politică Agricolă Comună, iar regulile de finanţare a cooperativelor vor fi stabilite în urma negocierilor care urmează. El a subliniat că nu discutăm despre o singură sursă de finanţare, cooperativele recunoscute ca organizaţii de producători putând beneficia şi de instrumentele prevăzute în cadrul organizării comune a pieţelor agricole, iar multe dintre opţiunile privind sprijinirea cooperativelor vor depinde de deciziile luate la nivel naţional. „Parlamentul European ar putea să îşi contureze poziţia până la sfârşitul acestui an sau în ianuarie 2027. Prin urmare, România trebuie să accelereze consultările şi definirea propriilor priorităţi, astfel încât interesele cooperativelor agricole să fie reprezentate în negocieri şi acestea să poată beneficia efectiv de mecanismele de finanţare disponibile”, a declarat Dorian Filote, potrivit comunicatului.

Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă este o organizaţie neguvernamentală care contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale prin programe dedicate economiei rurale, antreprenoriatului, economiei sociale, participării civice şi bunei guvernări, iar prin programul CoopNet susţine profesionalizarea şi consolidarea cooperativelor agricole, facilitând accesul la formare, consultanţă, mentorat şi schimburi de experienţă, precum şi reprezentarea intereselor acestora în procesele de elaborare a politicilor publice, conform sursei. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) este un think tank independent, specializat în analiza şi promovarea politicilor publice europene, care desfăşoară activităţi de cercetare, analiză şi advocacy în domenii precum agricultura şi dezvoltarea rurală, buna guvernare, educaţia şi politicile europene, contribuind la dezbaterea publică privind Politica Agricolă Comună şi viitorul finanţărilor europene, potrivit comunicatului.