Climatolog: Valurile timpurii de căldură pot avea efecte mai grave decât caniculele din mijlocul verii

Valurile de căldură care apar la sfârşitul primăverii şi începutul verii riscă să producă efecte mai ample decât caniculele clasice din lunile iulie şi august, avertizează climatologul francez Christophe Cassou, într-un interviu acordat AFP. Specialistul atrage atenţia că temperaturile neobişnuit de ridicate înregistrate în Europa Occidentală la finalul lunii mai au demonstrat încă o dată vulnerabilitatea societăţii şi a ecosistemelor în faţa schimbărilor climatice. Director de cercetare la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi unul dintre autorii viitorului raport al Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei, Cassou consideră că impactul acestor episoade timpurii poate fi chiar mai mare decât al unor valuri de căldură mai intense, dar produse în plină vară.

• Expunerea populaţiei este mai mare

Potrivit climatologului, principalul motiv este faptul că aceste episoade se produc într-o perioadă în care activitatea economică se desfăşoară la capacitate maximă, iar majoritatea populaţiei nu se află în concediu. „Mult mai multe persoane sunt expuse la aceste valuri timpurii de căldură. Nu suntem în perioada vacanţelor de vară, când numeroase companii îşi reduc activitatea. Acum, oamenii lucrează şi sunt expuşi direct temperaturilor ridicate”, a explicat cercetătorul. În plus, efectele economice sunt considerabile. Temperaturile extreme reduc productivitatea muncii, în special în construcţii, agricultură, industrie şi alte domenii desfăşurate în aer liber sau în spaţii insuficient climatizate.

• Pericol major pentru agricultură şi biodiversitate

Cassou avertizează că sfârşitul primăverii reprezintă una dintre cele mai sensibile perioade din ciclul biologic al plantelor şi animalelor. În această etapă are loc dezvoltarea intensă a vegetaţiei, iar fructele şi culturile agricole sunt în plin proces de formare. Temperaturile excesive şi lipsa apei pot afecta recoltele înainte ca acestea să ajungă la maturitate. „Ne aflăm într-un moment foarte sensibil al ciclului fenologic. Creşterea plantelor este la maximum, iar fructele care vor fi recoltate vara sunt acum în faza de formare”, a explicat climatologul. Efectele se resimt şi asupra faunei. Speciile marine, precum midiile, stridiile sau melcii-de-mare, sunt afectate de încălzirea rapidă a apelor, în timp ce multe specii de păsări traversează perioada de reproducere şi creştere a puilor, ceea ce le face deosebit de vulnerabile.

• Solurile se usucă mai devreme

Un alt efect al acestor valuri de căldură este accelerarea uscării solurilor. Potrivit datelor furnizate de Meteo-France, la sfârşitul lunii mai 2026, solurile din Franţa se aflau printre cele mai uscate 10% înregistrate pentru această perioadă a anului. Cererea de apă este ridicată în această etapă a dezvoltării culturilor agricole, iar deficitul de umiditate poate afecta semnificativ producţia agricolă. „Solurile s-au epuizat foarte rapid în această primăvară. Vegetaţia extrage apă din straturile superficiale, iar rezervele se reduc într-un ritm alarmant”, a precizat specialistul.

• Adaptarea la schimbările climatice rămâne insuficientă

În opinia lui Christophe Cassou, societăţile europene continuă să reacţioneze mai degrabă la efectele deja produse decât să anticipeze fenomenele viitoare. „Suntem într-o logică de gestionare a crizelor. Alergăm după efectele schimbărilor climatice şi nu pregătim suficient societatea pentru ceea ce urmează”, afirmă cercetătorul. El consideră că adaptarea trebuie să pornească de la scenarii extreme, inclusiv posibilitatea unor temperaturi de 50 de grade Celsius în marile oraşe europene, urmate de măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităţilor. Printre exemplele oferite se numără infrastructura şcolară, care în multe cazuri nu este pregătită pentru temperaturi foarte ridicate. În loc să fie discutată doar modificarea calendarului vacanţelor, climatologul consideră că autorităţile ar trebui să investească în adaptarea clădirilor şi a spaţiilor publice la noile realităţi climatice.

• Fenomenele extreme devin tot mai frecvente

Specialiştii avertizează că schimbările climatice favorizează apariţia unor episoade meteorologice extreme mai frecvente, mai timpurii şi mai intense. În acest context, valurile de căldură de la finalul primăverii nu mai reprezintă excepţii, ci semnale ale unei tendinţe care ar putea deveni obişnuită în următoarele decenii. Pentru climatologi, provocarea majoră nu mai este doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci şi pregătirea societăţilor pentru un climat în care temperaturile extreme vor apărea mai des şi vor afecta simultan sănătatea populaţiei, agricultura, economia şi ecosistemele naturale.