CNBC: FMI avertizează că planul lui Bessent bazat pe creşterea economică nu este suficient pentru reducerea datoriei SUA

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că strategia administraţiei americane de a se baza pe accelerarea creşterii economice pentru a reduce datoria publică nu este suficientă şi a cerut măsuri concrete pentru diminuarea deficitului bugetar al Statelor Unite, relatează CNBC.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate miercuri, la reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de la Bangkok, Georgieva a declarat că o creştere economică mai puternică poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei fiscale, dar nu poate genera suficient de rapid ajustările necesare, potrivit acesteia, Washingtonul trebuie să adopte şi măsuri fiscale pentru a limita deficitele şi a stabiliza datoria, relatează sursa.

Şefa FMI a precizat că secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, recunoaşte că deficitul federal şi datoria publică au crescut prea mult, cu toate acestea, administraţia americană se bazează în mare măsură pe menţinerea unei creşteri economice solide pentru a corecta dezechilibrele bugetare, potrivit publicaţiei.

Scott Bessent a susţinut că o creştere economică susţinută de peste 3%, combinată cu limitarea cheltuielilor publice, ar putea reduce raportul dintre datorie şi produsul intern brut (PIB), astfel oficialii administraţiei preşedintelui Donald Trump au invocat dezvoltarea inteligenţei artificiale, relocalizarea producţiei industriale şi reducerile de impozite drept factori care ar putea impulsiona economia, conform sursei.

Bessent a afirmat luna trecută că o creştere economică de 3% ar putea ajuta Statele Unite să depăşească dificultăţile fiscale, înainte de numirea sa, acesta declarase că doreşte reducerea deficitului bugetar la mai puţin de 4% din PIB până la sfârşitul mandatului lui Trump, potrivit publicaţiei.

FMI estimează însă că economia americană va creşte cu 2,3% atât în 2026, cât şi în 2027, sub ritmul invocat de secretarul Trezoreriei, conform sursei menţionate.

Datoria publică a Statelor Unite a depăşit 40 de trilioane de dolari, iar datoria federală a trecut de pragul de 100% din PIB, astfel FMI estimează că datoria publică brută va ajunge la 142% din PIB până în 2031, potrivit sursei.

Deficitul bugetar pentru anul fiscal încheiat la 30 septembrie 2026 nu fusese încă publicat la momentul relatării, însă estimările indicau un nivel de peste 6% din PIB, faţă de 5,8% în anul fiscal precedent, conform publicaţiei.

Benn Steil, cercetător senior şi director pentru economie internaţională la Council on Foreign Relations, a avertizat că acumularea datoriei continuă într-un ritm semnificativ şi că Washingtonul nu ar trebui să considere problema rezolvată doar pe baza unor proiecţii de creştere economică şi a pledat pentru reforme atât în domeniul cheltuielilor, cât şi al veniturilor bugetare, potrivit sursei.

În paralel, piaţa obligaţiunilor americane se confruntă cu randamente ridicate, astfel randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani se situa miercuri în jurul valorii de 5,2%, aproape de cel mai ridicat nivel din 2002, iar investitorii sunt preocupaţi de costurile energiei, de cheltuielile masive asociate dezvoltării inteligenţei artificiale şi de perspectiva menţinerii unor costuri ridicate de finanţare, conform publicaţiei.

Kristalina Georgieva a îndemnat guvernele să elaboreze planuri credibile pe termen mediu pentru controlarea deficitelor, în loc să se bazeze exclusiv pe accelerarea creşterii economice, potrivit sursei.

Avertismentul vine într-un moment în care datoria publică mondială se îndreaptă spre echivalentul a 100% din PIB înainte de sfârşitul deceniului, potrivit estimărilor FMI, ceea ce ar reprezenta cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial, relatează publicaţia.

Deşi cheltuielile publice finanţate prin împrumuturi au contribuit la susţinerea economiei americane în ultimii ani, acestea au alimentat şi presiunile inflaţioniste şi au amplificat dezechilibrele bugetare, în acest context, FMI consideră că o creştere economică solidă trebuie însoţită de măsuri fiscale pentru a limita acumularea datoriei, conform sursei.