Comisia Europeană confirmă progresele României în procedura de deficit excesiv

Într-un mediu marcat de incertitudine geopolitică, Comisia Europeană a prezentat Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, care stabileşte orientări de politică pentru statele membre, ce pune accentul în mod deosebit pe consolidarea competitivităţii, a autonomiei strategice, precum şi a rezilienţei şi coeziunii economice şi sociale ale UE, ce menţine în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală, conform comunicatului de presă postat de Comisia Europeană pe pagina oficială de reprezentanţă a României.

Escaladarea tensiunilor la nivel mondial, sporirea riscurilor în materie de securitate şi a provocărilor legate de climă, alături de volatilitatea preţurilor la energie şi de presiunile persistente asupra costului vieţii, continuă să afecteze economia Europei, atât la nivelul gospodăriilor, cât şi la cel al întreprinderilor, notează sursa citată. Ca răspuns şi în conformitate cu Busola pentru competitivitate a Uniunii, acest pachet de primăvară oferă orientări pentru ghidarea acţiunilor către priorităţile esenţiale ale UE,relevă aceeaşi sursă.

Pachetul se axează pe valorificarea întregului potenţial al pieţei unice, pe eliminarea decalajului în materie de inovare, pe accelerarea decarbonizării şi pe reducerea dependenţelor strategice, ce promovează în acelaşi timp locurile de muncă şi competenţele, care abordează criza locuinţelor şi asigură echitatea şi coeziunea socială, conform aceleiaşi surse.

De asemenea,semestrul european sprijină statele membre în ceea ce priveşte abordarea provocărilor de ordin structural, precum şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi a solidităţii finanţelor publice, scrie Comisia Europeană.

Realizarea acestor priorităţi necesită reforme şi investiţii susţinute în întreaga Uniune, iar în acest context, Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), politica de coeziune şi alte instrumente de finanţare ale UE continuă să joace un rol central în sprijinirea eforturilor de reformă şi a investiţiilor strategice ale statelor membre, confirmă sursa citată.

• Recomandări specifice adresate statelor membre

Ciclul din 2026 al semestrului european oferă un cadru analitic solid pentru identificarea viitoarelor nevoi în materie de politici şi de investiţii într-o gamă largă de domenii, inclusiv cele care vizează reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale, potrivit sursei menţionate mai sus.

În acest context, rapoartele de ţară pe 2026 analizează evoluţiile economice şi sociale din fiecare stat membru şi evaluează măsura în care acestea au pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei ţări adoptat de Consiliu în 2025, notează reprezentanţa Comisiei Europene din România.

• Pentru a consolida competitivitatea UE, pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică în următoarele domenii:

- asigurarea sustenabilităţii fiscale şi menţinerea stabilităţii macroeconomice;

- eliminarea decalajului în materie de inovare şi stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare;

- înlăturarea barierelor de pe piaţa unică, reducerea suprareglementării, consolidarea statului de drept şi asigurarea unui cadru instituţional eficace;

- simplificarea cadrelor de reglementare şi reducerea sarcinilor administrative, asigurând astfel un mediu de afaceri clar şi stabil;

- accelerarea tranziţiei către o energie curată la preţuri accesibile, consolidarea reţelelor şi a stocării, sporirea securităţii energetice şi alinierea la obiectivele climatice;

- promovarea economisirii prin sisteme de pensii suplimentare şi îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru inovare;

- furnizarea de servicii publice simple şi digitale şi promovarea transformării digitale;

- promovarea locurilor de muncă de calitate, transformarea pieţelor forţei de muncă în unele mai echitabile şi investirea în capitalul uman, corelând educaţia, formarea şi competenţele necesare pe piaţa muncii;

- combaterea sărăciei, îmbunătăţirea protecţiei sociale şi sporirea accesului la servicii de sănătate şi la servicii de îngrijire pe termen lung la preţuri accesibile;

- sporirea coeziunii teritoriale, economice şi sociale şi reducerea disparităţilor dintre regiuni;

- sporirea accesibilităţii ca preţ a locuinţelor.

• Supravegherea bugetară în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere

În primăvara anului 2026, Comisia a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât şi anul 2026 şi se axează pe creşterea cheltuielilor nete, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie naţională pentru apărare, conform sursei citate.

În ceea ce priveşte statele membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), Comisia recomandă astăzi Consiliului să abroge procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru Malta, potrivit aceleiaşi surse.

În cazul Austriei, Belgiei, Finlandei, Franţei, Ungariei, Italiei, Poloniei, României şi Slovaciei, Comisia a considerat că s-au luat măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv, prin urmare, în acest stadiu nu este necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE, confirmă comunicatul de presă.

Comisia a pregătit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE) pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat de către Bulgaria, Germania, Estonia, Letonia şi Slovenia, în lumina evaluării cuprinse în raport, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive este justificată în acest stadiu în cazul Bulgariei, confirmă sursa de mai sus.

În ceea ce priveşte statele membre care nu fac în prezent obiectul unei PDE, Comisia a evaluat progresele înregistrate în legătură cu punerea în aplicare a planurilor bugetar-structurale naţionale pe termen mediu, menţionează comunicatul de presă.

În cazul statelor membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de şapte ani, în loc de patru, în contextul planurilor lor pe termen mediu [Belgia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Austria, România şi Finlanda], Comisia a evaluat, de asemenea, punerea în aplicare a etapelor esenţiale ale angajamentelor de reforme şi investiţii care au stat la baza prelungirii termenului, ce ţin seama de informaţiile furnizate în Rapoartele anuale privind progresele înregistrate, concluzia comisiei este că: în general, Comisia consideră că toate statele membre şi-au îndeplinit în mod satisfăcător angajamentele, potrivit sursei citate.

În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei şi pentru a accelera tranziţia de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naţionale pentru cheltuielile pentru apărare, notează comunicatul.

La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi, prin urmare, sporesc securitatea şi rezilienţa Europei, scrie aceeaşi sursă.

În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naţionale, se vor aplica, în mod specific pentru măsurile de rezilienţă energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) şi un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeaşi perioadă, conform comunicatului sursă.

• Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice

Potrivit evaluării Comisiei, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele şapte state membre selectate pentru a face obiectul unor bilanţuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026, notează sursa citată.

În ultimul an, vulnerabilităţile au evoluat diferit de la un stat membru la altul şi s-au redus în mai multe cazuri, în timp ce incertitudinea a crescut recent. Potrivit evaluării, Grecia, Ţările de Jos şi Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre, deoarece vulnerabilităţile lor macroeconomice s-au redus de-a lungul anilor. Italia, Ungaria şi Slovacia continuă să se confrunte cu dezechilibre, deoarece vulnerabilităţile lor rămân semnificative. România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece vulnerabilităţile sale rămân grave, confirmă comunicatul Comisiei.

• Rapoartele privind supravegherea post-program

Rapoartele ce privesc supravegherea post-program evaluează situaţia economică, fiscală şi financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistenţă financiară, ce focusează capacitatea lor de rambursare. Aceste evaluări pentru Irlanda, Grecia, Cipru şi Portugalia concluzionează că toate cele patru state membre îşi menţin capacitatea de a-şi rambursa datoria, conform comunicatului.

Întrucât Spania rambursase în 2025 peste 75 % din asistenţa financiară primită în cadrul programului, aceasta este prima rundă de rapoarte privind supravegherea post-program care nu mai include acest stat membru, confirmă Comisia Europeană.

• Orientările ce privesc ocuparea forţei de muncă şi provocările legate de convergenţa socială

Comisia propune orientări actualizate, care stabilesc priorităţi comune pentru politicile naţionale în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă, pentru a le face mai echitabile şi mai incluzive. Acestea includ noi elemente axate pe îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă în conformitate cu Foaia de parcurs ce priveşte locurile de muncă de calitate, precum şi pe investiţiile în capitalul uman, prin consolidarea competenţelor şi a educaţiei pentru competitivitate şi autonomie strategică, potrivit sursei citate.

Orientările ce privesc ocuparea forţei de muncă sprijină, de asemenea, lupta UE împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale, prin faptul că acordă prioritate locurilor de muncă de calitate, care reprezintă o cale dovedită către stabilitatea financiară a persoanelor, în conformitate cu Strategia UE pentru combaterea sărăciei, precum şi accesului la locuinţe sociale cu preţuri accesibile, punând astfel în aplicare Planul european privind locuinţele la preţuri accesibile, conform comunicatului Comisiei Europene.

Pentru a modela aceste priorităţi, Comisia a analizat provocările sociale şi în materie de competenţe şi de ocupare a forţei de muncă din fiecare stat membru prin intermediul cadrului de convergenţă socială, care este integrat în cadrul revizuit de guvernanţă economică. Constatările sunt prezentate în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă din 2026, cu o analiză mai aprofundată din aprilie 2026 pentru Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, România şi Finlanda, confirmă sursa citată.

• Etapele următoare

Eurogrupul şi Consiliul Uniunii Europene vor discuta acum documentele prezentate în pachetul de primăvară al semestrului european 2026, în vederea aprobării orientărilor oferite.

Comisia se va angaja într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce priveşte conţinutul acestui pachet, precum şi fiecare etapă ulterioară din ciclul semestrului european, conchide Comisia Europeană comunicatul de presă.