CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Pavel-Casian Niţulescu, Ministerul Energiei: ”România este un nod de tranzit important al gazului natural”

Sectorul energetic este un pilon de stabilitate al economiei româneşti, care poate să susţină sau să împiedice dezvoltarea economică naţională, spune Pavel-Casian Niţulescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, subliniind:

”Tema principală a Guvernului, prin Ministerul Energiei, este să asigure interconectări regionale şi nu numai regionale, ci către toată Europa, cu tot ce înseamnă fluxul de transport de gaze naturale şi de energie electrică. În momentul de faţă avem pregătite şi sunt în operaţionalizare multe interconectări. Interconectorul de gaze Conducta transbalcanică, Coridorul Vertical, gazoductul BRUA, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, sunt proiecte majore, care vor fi dezvoltate prin creşterea tranzitului bidirecţional al gazului natural. Prin aceste interconectări putem spune că România, la momentul de faţă, este chiar un nod de tranzit important. De ce? Odată pentru că noi beneficiem de cea mai mare producţie de gaze naturale din regiunea în care ne aflăm şi, totodată, avem poziţia a doua din Uniunea Europeană. Gradul de dependenţă de aprovizionare cu gaze din alte surse din afara UE este destul de mic, procentul asigurat numai din producţia proprie de pe teritoriul României este de aproximativ 80-82%. Diferenţa de 18% import ne asigură necesarul de funcţionare. Prin interconectări am reuşit să asigurăm o stabilitate pentru vecinii noştri din Republica Moldova, mai ales prin investiţia din proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău”.

• ”Vrem să avem cât mai multe interconectări”

Pe partea de energie electrică, avem destul de dezvoltate interconectările cu ţările vecine, inclusiv cu Republica Moldova, afirmă Pavel-Casian Niţulescu, adăugând: ”Vom fi parte în dezvoltarea proiectului major Coridorul Verde, care include cablul submarin cu energia ce va veni dinspre statele din Asia Centrală - Azerbaidjan, Georgia, şi va fi direcţionată către Ungaria, Slovacia şi restul Europei Centrale. Prin acest cablu terestru HDVC de o capacitate de 5.000 MW va fi preluată şi energia produsă pe zona de sud-est a României. Ţinând cont că acest cablu este cel mai lung posibil submarin, de aproximativ 1200 de kilometri, investiţia va fi destul de mare. Ţările implicate îşi vor aduce aportul substanţial din punct de vedere al sumelor investite. Orizontul de timp pentru realizare este posibil să fie de ani de zile. Dorinţa noastră, a Ministerului Energiei şi a Guvernului, este să avem cât mai multe interconectări pentru a asigura în primul rând o stabilitate a sectorului energetic românesc şi a diversifica rutele şi sursele de aprovizionare cu energie atât pe gaze naturale, cât şi pe energie electrică”.

• ”Închiderea centralelor pe bază de cărbune - o greşeală”

Oficialul din Ministerul Energiei aduce în atenţie şi investiţiile întârziate sau care sunt prognozate în sistemul energetic naţional, menţionând: ”Din păcate, s-au făcut şi greşeli de-a lungul timpului, greşeli pe care trebuie să ni le asumăm cu toţii pentru că toţi am locuit în România. N-am reuşit să avem o coerenţă într-o strategie care să fie respectată de-a lungul timpului, şi aici mă refer la centralele de producţie de energie electrică în bandă, centralele pe cărbune, care, din păcate, sunt într-un continuu regres. Chiar dacă preţul de cost al producţiei de energie electrică este mai ridicat decât preţul de producţie al energiei regenerabile, aceste centrale au adus de-a lungul timpului o stabilitate pe piaţă, pentru că au livrat energie în bandă. Au adus stabilitate, au adus progres României. La urma urmei, închiderea acestor centrale pe bază de cărbune cu termene, de exemplu pentru CE Oltenia în ianuarie 2026, păstrând doar trei grupuri pentru rezerva de stat, a fost o greşeală. Era necesară o strategie exactă”.

În acest context, Pavel-Casian Niţulescu spune: ”Iniţiativele Ministerului Energiei în ultima perioadă sunt de prenotificare a Comisiei Europene pentru prelungirea duratei de activitate a tot ce înseamnă centrale pe cărbune tip lignit până în 31 decembrie 2029, cu argumente clare, venite chiar de pe piaţa noastră de energie. Sunt elemente care dovedesc că aceste centrale nu pot fi închise până nu avem ceva în locul lor, care să asigure stabilitatea. Chiar dacă centrale de producţie de energie regenerabilă vor veni în viitorul apropiat, ele vor fi implementate abia în următorii doi ani. Producţia de energie electrică în viitorul apropiat va creşte cu 3.000, 6.000, 9.000 de megawaţi, dar până nu o să avem stabilitate pe piaţă, centrale pe cărbune trebuie să rămână şi să funcţioneze. (...) Producţia pe bază de cărbune este prinsă în tot fluxul nostru de producţie de energie electrică, alături de celelalte resurse care sunt importante în Sistemul Energetic Naţional. Beneficiem de resurse energetice din abundenţă şi avem un mix energetic diversificat, ceea ce ne asigură stabilitatea”.