Croaţia refuză trupe în Ucraina, Slovenia acceptă doar sub egida ONU

Croaţia a exclus trimiterea de trupe într-o misiune multinaţională de menţinere păcii în Ucraina şi de furnizare a unor garanţii de securitate pentru această ţară, în timp ce Slovenia a precizat că ar putea face acest lucru doar în cadrul unei misiuni conduse de ONU, relatează agenţia EFE.

'Nici nu suntem pregătiţi, nici nu dorim, nici nu plănuim să trimitem armata croată în Ucraina', a subliniat ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, adăugând că ţara sa va continua să sprijine ferm ţara invadată de Rusia în alte moduri.

Oficialul croat a făcut aceste remarci în timpul semnării la Zagreb a unui acord de cooperare în domeniul apărării cu ţara vecină Slovenia.

Omologul său sloven, Borut Sajovic, a declarat că ţara sa ar putea lua în calcul să trimită trupe în Ucraina doar ca parte a unei potenţiale misiuni conduse de ONU, o desfăşurare care în acest caz ar trebui aprobată de Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia şi China au drept de veto.

O serie de ţări care susţin militar Ucraina în aşa-numita 'Coaliţie a Voinţei' au anunţat deja că nu vor trimite trupe în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară în cazul unui acord de pace cu Rusia, sau că încă examinează această chestiune. De pildă, ţări precum Italia sau Polonia au respins categoric orice contribuţie cu trupe la viitoare garanţii de securitate pentru Ucraina, în timp ce Germania a transmis că va decide asupra unui eventual angajament cu trupe numai după ce va fi clarificat în ce vor consta concret aceste garanţii, inclusiv în ceea ce priveşte implicarea Statelor Unite.

Cu toate acestea, la finalul unei noi întâlniri a acestei coaliţii, la care a avut loc şi o discuţie prin videoconferinţă cu preşedintele american Donald Trump, gazda reuniunii, preşedintele francez Emmanuel Macron, a susţinut joi că 26 de ţări, adică majoritatea celor participante în 'Coaliţia Voinţei', au promis o forţă de 'reasigurare' cu prezenţă 'la sol, pe mare sau în aer'' pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate în perioada postbelică.

Dar Moscova a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de graniţele sale este una dintre cauzele conflictului, lucru reafirmat vineri de preşedintele rus Vladimir Putin. 'Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acţiunilor militare, acestea vor fi ţinte legitime', a avertizat Putin. Trupele străine în Ucraina vor rămâne o ţintă a Rusiei chiar dacă se va ajunge la un acord de pace, a adăugat liderul de la Kremlin.

De partea sa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri ca militarii occidentali să vină în Ucraina 'cu miile' pentru a oferi ţării sale suficiente garanţii de securitate care să prevină o nouă invazie rusă.

Seria de întâlniri la nivel înalt impulsionată de Trump după summitul avut cu Putin în Alaska pe 15 august nu a condus la rezultate concrete către încetarea războiului ruso-ucrainean. În timp ce Putin este interesat în primul rând de chestiunile teritoriale, Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia şi este interesat, împreună cu susţinătorii săi europeni, de garanţiile de securitate pentru Ucraina, în special desfăşurarea de trupe occidentale în această ţară. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că europenii nu fac decât să împiedice soluţionarea conflictului prin insistenţa lor de a trimite trupe în Ucraina.