Bilanţul unei luni de criză politică - deficitul scade, datoria creşte

Luna septembrie a găsit România în aceeaşi stare de provizorat în care încheiase vara: cu un Guvern demis, obligat să administreze probleme care depăşeau puterile unui cabinet interimar, cu partide incapabile să construiască o majoritate şi cu o economie pentru care fiecare întârziere politică se putea transforma într-un cost suplimentar. Desemnarea lui Siegfried Mureşan a oferit perspectiva încheierii blocajului, dar votul din 30 septembrie a închis luna cu un nou eşec. Cabinetul propus a obţinut numai 182 de voturi, cu 51 mai puţine decât cele necesare învestirii. La sfârşitul lunii, trecuseră 148 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan. Peste această criză s-a suprapus scandalul provocat de relatările presei internaţionale despre ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, şi promovarea gazelor naturale lichefiate americane în regiune. Afirmaţiile atribuite diplomatei despre posibilitatea înlăturării unor guverne, întâlnirile sale cu politicieni români şi disputele privind oportunitatea unor achiziţii de gaze au mutat dezbaterea din zona comercială în cea a suveranităţii şi a răspunderii politice. Confirmarea jurnalistică a unor declaraţii nu a echivalat însă cu demonstrarea unei intervenţii americane în demiterea Executivului de la Bucureşti.

Citeşte Picaj la BVB

În stradă, protestul crescătorilor de ovine a arătat cât de repede se pot întâlni nemulţumirile economice cu radicalizarea politică. În instituţii, reformarea companiilor de stat a scos la suprafaţă un portofoliu de aproape 1.900 de întreprinderi, dintre care peste o mie îndeplineau criteriile pentru analiza restructurării. Iar la Ministerul Finanţelor, corectarea deficitului a continuat în paralel cu presiunea dobânzilor, a subvenţiilor şi a obligaţiilor restante către furnizorii de energie.

Imaginea bugetară a rămas principalul argument favorabil al autorităţilor: deficitul la opt luni a coborât la 2,89% din PIB, iar investiţiile au crescut. Dar statul plătise deja 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, rezervele valutare ale BNR s-au redus cu 4,805 miliarde de euro într-o singură lună, iar închiderea PNRR a obligat instituţiile să lucreze sub presiunea ultimei cereri de plată. România a încheiat septembrie cu o ajustare fiscală vizibilă şi cu problema politică nerezolvată.

• Siegfried Mureşan, premier-desemnat fără o majoritate sigură

După retragerea lui Eugen Tomac şi respingerea Cabinetului Adrian Veştea, preşedintele Nicuşor Dan a apelat la Siegfried Mureşan pentru formarea unui nou Executiv. Experienţa europeană a candidatului şi capacitatea sa de negociere au reprezentat argumentele desemnării, însă consultările de la Cotroceni nu produseseră o înţelegere între partide. PSD revendica şefia Guvernului, PNL şi USR îl susţineau pe Mureşan, iar AUR condiţiona sprijinul de propria participare la guvernare. UDMR avertiza că profilul premierului nu poate înlocui o majoritate parlamentară. Au fost discutate inclusiv formule cu premier tehnocrat sau cu guverne minoritare succesive, fără ca aceste variante să se transforme într-un acord.

Desemnarea a mutat, astfel, testul politic în Parlament. Nicuşor Dan a criticat preocupările electorale ale partidelor şi a invocat necesitatea unui Guvern capabil să adopte rectificarea bugetară. Siegfried Mureşan a acceptat să încerce constituirea Cabinetului, dar a pornit cu aceeaşi dificultate care blocase formulele precedente: susţinerea anunţată de unele partide era insuficientă pentru învestire.

Citeşte Septembrie în cifre

Audierile din 28 şi 29 septembrie au arătat cât de limitată era disponibilitatea pentru compromis. La 30 septembrie, Cabinetul Mureşan a fost respins de plenul Parlamentului. Cele 182 de voturi favorabile au confirmat că negocierile nu reuşiseră să depăşească opoziţia PSD şi AUR. România a rămas dependentă de un Executiv cu atribuţii limitate tocmai în perioada pregătirii bugetului pentru anul următor. Dezbaterea a confruntat două interpretări ale ajustării economice. Susţinătorii Cabinetului au prezentat reducerea risipei şi reformarea statului drept condiţii pentru redresare, în timp ce PSD a descris continuarea politicilor Bolojan ca perpetuare a austerităţii, iar AUR a cerut alegeri anticipate. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a avertizat asupra pierderii răbdării şi încrederii societăţii.

Eşecul învestirii nu a suspendat obligaţiile economice ale statului. Plăţile, proiectele şi pregătirea deciziilor bugetare ar fi trebuit să continue, în timp ce fiecare măsură ce depăşea competenţele interimatului depindea de o nouă negociere parlamentară.

• Scandalul Guilfoyle: gazele americane ajung în centrul crizei politice

La 26 septembrie, Wall Street Journal a publicat un articol despre o discuţie purtată în martie, la Atena, de Kimberly Guilfoyle cu ministrul grec al Energiei. Potrivit relatării, ambasadoarea ar fi făcut referire la căderea iminentă a Guvernului român şi la capacitatea SUA de a produce asemenea schimbări în alte ţări. Avocatul diplomatei a contestat descrierea conversaţiei. Financial Times a confirmat ulterior, din surse independente, declaraţia atribuită ambasadoarei şi a plasat conversaţia la o cină din 18 martie. Publicaţia a precizat însă că nu era clar dacă Guilfoyle îi sfătuise pe social-democraţi să părăsească Guvernul. Această distincţie rămâne esenţială: relatarea unei afirmaţii despre influenţă politică şi demonstrarea exercitării acelei influenţe sunt două lucruri diferite. Imaginile întâlnirii din 31 martie de la restaurantul Isoletta, unde au fost prezenţi Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, consilierul prezidenţial Florin Vlădică şi Guilfoyle, au amplificat controversa. Grindeanu a susţinut că discuţiile vizaseră Coridorul Vertical şi a respins acuzaţiile, iar George Simion a negat existenţa unor asemenea înţelegeri.

Guvernul a transmis că, la nivelul Cancelariei premierului, nu existaseră discuţii cu ambasadoarea şi că nu fusese aprobat niciun document care să angajeze România în achiziţii de gaz natural lichefiat (LNG). Executivul a delimitat dezvoltarea infrastructurii de tranzit de cumpărarea efectivă a gazelor.

Dincolo de declaraţiile diplomatice, controversa a adus în atenţie condiţiile economice ale unei posibile achiziţii. Potrivit documentelor prezentate de mass-media din ţara noastră, compania Romgaz refuzase, în decembrie 2025, propunerea de cumpărare a LNG american, apreciind că termenii ar fi putut genera pierderi de 50-300 de milioane de euro anual. Conform informaţiilor apărute în mass-media, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, încercase din nou să convingă compania în februarie, fără succes însă, şi, în aceeaşi lună, Corpul de Control al Ministerului Energiei a început verificări la Romgaz. Compania a confirmat începerea controlului la 16 februarie, cu obiectivul verificării investiţiei de la Iernut. În comunicatul din 28 septembrie, Romgaz a negat explicit că vreun oficial român ar fi exercitat presiuni pentru încheierea unui contract de cumpărare sau vânzare de gaze. Societatea a invocat regulile de guvernanţă corporativă şi fundamentarea deciziilor pe criterii economice, comerciale şi strategice.

• Deficitul scade cu aproape 27 miliarde lei, dobânzile ajung la 42 miliarde

Execuţia bugetară la opt luni, prezentată de Ministerul Finanţelor în 26 septembrie, a confirmat continuarea ajustării fiscale. Deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei, faţă de 86,36 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Reducerea nominală a fost de 26,94 miliarde de lei, aproximativ 31%, iar ponderea în PIB a coborât de la 4,51% la 2,89%.

Veniturile totale au crescut cu 11,4%, la 468,10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%, la 527,53 miliarde de lei. Încasările din TVA au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul primelor opt luni din 2025. Veniturile fiscale au totalizat 242,69 miliarde de lei, iar sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori au crescut cu 37,7%, la 43,38 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,26 miliarde de lei, la 109,04 miliarde de lei. Investiţiile au urcat de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, un avans de 25,1 miliarde de lei. Finanţările europene şi PNRR au susţinut această evoluţie, compensând reducerea investiţiilor din surse naţionale.

Presiunea datoriei a continuat însă să crească. Dobânzile plătite au totalizat 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, peste nivelul din 2025. Suma a fost aproape egală cu toate încasările din impozitul pe salarii şi venit, de 42,86 miliarde de lei. Corecţia deficitului a îmbunătăţit situaţia curentă, dar o parte tot mai mare din resursele statului a rămas absorbită de finanţarea datoriei.

• PNRR, în aşteptarea ultimei cereri de plată

Informarea prezentată Guvernului la 3 septembrie a conturat situaţia PNRR după termenul de realizare a investiţiilor şi reformelor. Primele patru cereri de plată fuseseră depuse şi evaluate, dar în cadrul cererii a treia rămâneau suspendate 869,81 milioane de euro pentru şase jaloane neîndeplinite satisfăcător.

Cererea a cincea, depusă la 14 august, cuprindea 75 de ţinte şi jaloane şi avea o valoare netă de 2,085 miliarde de euro. Pentru cererea finală, autorităţile indicau termenul de 30 septembrie şi o valoare netă de 4,348 miliarde de euro: 2,582 miliarde de euro granturi şi 1,765 miliarde de euro împrumuturi.

Cele două cereri reprezentau, împreună, aproximativ 6,43 miliarde de euro. Valoarea lor nu echivala cu bani deja încasaţi, iar calendarul anunţat pentru ultima cerere nu confirma, prin el însuşi, depunerea sau aprobarea acesteia. Plata depindea de evaluarea Comisiei Europene şi de îndeplinirea condiţiilor asumate.

În acest context, prelungirea interimatului a păstrat separarea dintre administrarea proiectelor şi puterea de a adopta reformele legislative necesare. Statul trebuia să închidă un program esenţial pentru investiţii într-un moment în care majoritatea politică pentru conducerea sa rămânea imposibil de construit.

În 30 septembrie, Guvernul a depus oficial ultima cerere de plată din PNRR către Comisia Europeană, în valoare de 6,04 miliarde euro, înainte de deducerea prefinanţării. Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor europene, valoarea netă solicitată de ţara noastră este de 4.347.770.169 euro: 2.582.415.100 euro în fonduri europene nerambursabile şi 1.765.355.069 euro sub formă de împrumut.

• Rezervele valutare pierd 4,8 miliarde euro într-o lună

La 30 septembrie, rezervele valutare ale BNR se situau la 60,06 miliarde euro, faţă de 64,865 miliarde de euro la sfârşitul lunii august. Reducerea a fost de 4,805 miliarde de euro, aproximativ 7,4% într-o singură lună.

BNR a raportat intrări de 3,302 miliarde de euro şi ieşiri de 8,107 miliarde de euro. Aceste operaţiuni au inclus modificări ale rezervelor minime în valută ale băncilor, mişcări în conturile Ministerului Finanţelor şi plăţi din contul Comisiei Europene. Ratele şi dobânzile pentru datoria publică în valută au reprezentat aproximativ 2,684 miliarde de euro din ieşiri. Datele publicate de BNR nu permit atribuirea întregii scăderi unei singure cauze.

Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 12,280 miliarde de euro. Rezervele internaţionale totale, valute şi aur, au coborât de la 77,627 miliarde de euro la 72,340 miliarde de euro. Pentru octombrie, plăţile scadente în contul datoriei publice în valută erau estimate la aproximativ 350 de milioane de euro.

Tot în septembrie, BNR a publicat cercetarea anuală privind investiţiile străine directe din 2025: un flux net de 7,907 miliarde de euro şi un sold de 134,823 miliarde de euro la sfârşitul acelui an. Veniturile realizate de investitorii nerezidenţi au fost de 11,493 miliarde de euro. Aceste cifre descriu anul precedent şi baza investiţională a economiei, fără a indica o revenire a fluxurilor în septembrie 2026.

• Peste o mie de companii de stat intră în analiza restructurării

La 18 septembrie, Guvernul a primit rezultatele preliminare ale inventarierii întreprinderilor publice. Dintr-un total de 1.868 de societăţi, 1.098 îndeplineau criteriile tehnice pentru analiza restructurării şi reducerii portofoliului. Un număr de 533 de întreprinderi, adică 28,5% din total, nu depuseseră la timp situaţiile financiare aferente anului precedent.

Încadrarea în aceste criterii nu însemna închiderea automată a companiilor. Autorităţile tutelare trebuiau să fundamenteze menţinerea sau restructurarea fiecărei societăţi, cu măsuri şi calendar de implementare. Termenul legal pentru dispunerea măsurilor de reducere a portofoliului era 30 iunie 2027, iar rezultatele analizelor solicitate urmau să fie transmise în 20 de zile lucrătoare şi monitorizate lunar.

Lansarea platformei guvernanta.gov.ro a adăugat o componentă de transparenţă: informaţii despre 121 de companii centrale active şi peste 1.350 de documente referitoare la conducerile acestora. Datele agregate indicau peste 100 de persoane cu cel puţin două funcţii simultane, 115 persoane cu venituri lunare între 25.000 şi 50.000 de lei, 36 cu venituri între 50.000 şi 100.000 de lei şi o persoană cu venituri de peste 100.000 de lei.

Publicarea mandatelor şi remuneraţiilor a făcut mai vizibil costul conducerilor. Testul reformei rămânea însă capacitatea statului de a lega aceste costuri de rezultate şi de a explica de ce păstrează fiecare participaţie.

• Crescătorii de ovine protestează, interimatul guvernului limitează reacţia autorităţilor

Protestul din 15 septembrie a adus în Piaţa Victoriei nemulţumirile crescătorilor de ovine privind exporturile, măsurile sanitare, despăgubirile şi costurile de furajare. Manifestaţia a degenerat în violenţe, iar jandarmii au extras 30 de persoane pentru identificare şi declaraţii. Presa a documentat prezenţa unor participanţi cunoscuţi pentru susţinerea lui Călin Georgescu şi pentru implicarea în alte manifestaţii. Guvernul a susţinut că avuseseră loc şase întâlniri cu reprezentanţii sectorului începând din iulie şi că ANSVSA transmisese Comisiei Europene un plan pentru deblocarea exporturilor. Pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare exista un proiect de lege, dar adoptarea lui revenea Parlamentului în absenţa unui Executiv cu puteri depline. În ziua următoare, delegaţia fermierilor a plecat nemulţumită de la Cotroceni, după discuţii cu un consilier prezidenţial. Reprezentanţii protestatarilor au invocat inclusiv posibilitatea deplasării la Bruxelles. Promisiunea reluării dialogului după instalarea unui nou Guvern a expus problema centrală: fermierii aveau nevoie de soluţii imediate, în timp ce instituţiile condiţionau o parte din răspuns de rezolvarea crizei politice.

În ceea ce priveşte sprijinul fermierilor, la 18 septembrie Executivul a aprobat 155,36 milioane de lei pentru cultivatorii de porumb şi floarea-soarelui afectaţi de seceta din 2025, finanţarea fiind împărţită egal între fonduri europene şi bugetul naţional. Sprijinul maxim a fost de 333 lei pe hectar pentru suprafeţele afectate integral, cu reducere în funcţie de gradul pagubelor. Separat, schema pentru motorina agricolă a primit încă 149,37 milioane lei. Măsurile au oferit resurse agriculturii, fără să soluţioneze toate revendicările sectorului ovin.

• Statul deblochează plăţi la energie, preţul motorinei rămâne sub presiune

În septembrie, Ministerul Finanţelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli a Ministerului Muncii. Aproximativ 1,03 miliarde de lei erau destinate decontărilor pentru compensarea consumului de electricitate şi gaze naturale. Ministrul Alexandru Nazare a recunoscut că întârzierile plăţilor afectau lichiditatea furnizorilor şi capacitatea acestora de finanţare şi investiţii. Suplimentarea urmărea accelerarea decontărilor, în contextul majorării de la 40% la 60% a procentului plătit la depunerea cererilor şi al achitării diferenţelor pentru solicitările decontate anterior doar parţial.

Pe piaţa carburanţilor, reducerea temporară de 25% a accizei la motorină a fost menţinută şi pentru intervalul 16-30 septembrie. Nivelul efectiv al accizei era de 2.103,22 lei pentru 1.000 de litri. Evaluarea ministerului indica o variaţie de 51,19% a cotaţiilor Platts şi de 27,47% a preţului mediu la pompă, potrivit indicatorilor mecanismului legal.

Pentru transportatori, restituirea parţială a accizei a fost corelată cu reducerea generală: la treapta de 25%, ajutorul era de 43 de bani pe litru. Statul a încercat să limiteze propagarea scumpirilor în transport şi în preţurile bunurilor, dar aceste intervenţii au continuat să solicite resurse într-un buget aflat în ajustare.

• Managerii aşteaptă stabilitate, dar şi noi scumpiri

Ancheta de conjunctură a INS pentru septembrie-noiembrie a indicat o relativă stabilitate a activităţii, însoţită de aşteptări de majorare a preţurilor. În industrie, soldul conjunctural pentru producţie era de minus 1%, iar pentru numărul de salariaţi de minus 6%. Pentru preţurile industriale, soldul era de plus 21%. În construcţii, aşteptările privind preţurile indicau un sold de plus 33%, iar în comerţul cu amănuntul de plus 32%. Aceste valori exprimă diferenţa dintre ponderile răspunsurilor pozitive şi negative, nu procentele cu care urmau să crească preţurile.

La dezbaterea Economic@BNR din 29 septembrie, tema sustenabilităţii a adus împreună problema deficitelor, calitatea cheltuielilor publice, energia şi predictibilitatea pentru investiţii. Alexandru Nazare a indicat perspectiva ieşirii din procedura de deficit excesiv în 2030, iar reprezentanţii mediului economic au cerut priorităţi care să reziste schimbărilor de guvern. La finalul lunii, necesitatea unui asemenea acord era evidentă; majoritatea politică pentru aplicarea lui continua să lipsească.

• Metrorex: subvenţie insuficientă, pierderi de aproape 300 milioane lei

Bugetul Metrorex aprobat la 11 septembrie a prevăzut venituri de aproximativ 1,797 miliarde de lei şi cheltuieli de 2,093 miliarde de lei. Pierderea estimată era de 295,5 milioane de lei, în scădere cu 5,31% faţă de anul precedent. Subvenţia de 761,49 milioane de lei acoperea numai 59,65% din necesarul de compensaţie fundamentat de societate, de 1,276 miliarde de lei. Numărul călătorilor era estimat să crească de la 153,27 milioane la aproximativ 165,5 milioane, în timp ce cheltuielile de personal depăşeau un miliard de lei.

Guvernul a discutat ulterior o foaie de parcurs pentru restabilirea echilibrului contractual şi financiar, refacerea activului net şi evaluarea conducerii. Problema companiei a fost, astfel, legată atât de performanţa managementului, cât şi de finanţarea serviciului public solicitat de stat.

• CFR Călători primeşte buget, Braşov-Sighişoara primeşte finanţare BEI

La 18 septembrie, Guvernul a aprobat pentru CFR Călători venituri de 4,138 miliarde de lei, cheltuieli de 4,113 miliarde de lei şi un profit brut programat de 25 de milioane de lei, după pierderea de 27,3 milioane de lei din 2025. Subvenţiile erau prevăzute la 1,674 miliarde de lei, cu 17,62% mai puţin decât în anul precedent. Investiţiile programate totalizau 1,132 miliarde de lei.

Separat, Ministerul Finanţelor a contractat un împrumut de 630 de milioane de euro de la BEI pentru cofinanţarea modernizării liniei Braşov-Sighişoara. Proiectul vizează 113 kilometri de cale ferată dublă electrificată, cu termen estimat de finalizare în 2029. Finanţarea deschide posibilitatea continuării lucrărilor; rezultatul va fi măsurat prin infrastructura pusă efectiv în serviciu.

• Autostrada Braşov-Făgăraş: 9,3 miliarde lei pentru aproape 50 kilometri

La 24 septembrie, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai autostrăzii Braşov-Făgăraş: o investiţie de 9,3 miliarde de lei, o lungime de 49,75 kilometri şi o durată estimată a lucrărilor de 36 de luni. Finanţarea urma să provină din Programul Transport şi din bugetul de stat.

În aceeaşi şedinţă a fost aprobată etapa de control a sistemului electronic de tarifare rutieră, cu o valoare de peste 132 de milioane de lei şi 250 de dispozitive fixe. Noul sistem trebuie să permită taxarea în funcţie de distanţă pentru transportul de marfă de peste 3,5 tone. Aprobările au avansat pregătirea investiţiilor, într-o lună în care blocajul politic a continuat să apese asupra capacităţii de implementare.

• Companiile energetice primesc personal, reţeaua de transport aşteaptă exproprierile

Guvernul a aprobat, în septembrie, ocuparea a 270 de posturi vacante la Romgaz şi creşterea personalului cu încă 860 de salariaţi, pentru dezvoltarea activităţii, inclusiv proiectele Neptun Deep, Iernut şi integrarea Azomureş. Impactul financiar estimat pentru 2026 era de 61,2 milioane de lei, suportat din veniturile proprii.

Nuclearelectrica Serv a primit aprobarea pentru ocuparea a 53 de posturi vacante, iar Hidroserv pentru 102 posturi vacante şi încă 92 de posturi suplimentare. Necesităţile au fost legate de contractele de operare, mentenanţă şi retehnologizare.

La începutul lunii, Executivul alocase şi 8 milioane de lei pentru despăgubirile aferente liniei electrice de 400 kV Gădălin-Suceava, de aproximativ 260 de kilometri. Asigurarea banilor pentru exproprieri era o condiţie pentru autorizarea construcţiei. Dezvoltarea capacităţilor energetice a rămas dependentă de aceeaşi succesiune de decizii concrete: personal, finanţare, terenuri şi lucrări finalizate.