Dezastrul demografic - tema prezentă şi pe agenda discuţiilor de la Cotroceni cu liderii politici

G.U.
Macroeconomie / 23 februarie

Dezastrul demografic - tema prezentă şi pe agenda discuţiilor de la Cotroceni cu liderii politici

Dezastrul demografic care se anunţă de câţiva ani este un subiect aflat pe agenda coaliţiei şi discutat la ultimele întâlniri dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii politici, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. O proiecţie realizată încă din 2017 de Institutul Naţional de Statistică anticipează că, dacă evoluţia demografică îşi păstrează cursul actual, România ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori în 2050, transmite G4Media.ro.Declinul demografic afecteaza toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori etc.

Dezastrul demografic - tema prezentă şi pe agenda discuţiilor de la Cotroceni cu liderii politici

Potrivit surselor G4Media.ro, două măsuri sunt luate în calcul pentru tempera căderea demografică, ambele preconizate să producă efecte pe termen lung.

O primă măsură, anunţată încă de la începutul anului de ministrul muncii, Raluca Turcan, ar fi extinderea voluntară a vârstei de pensionare de la 65, la 70 de ani. Cu alte cuvinte, cine doreşte să rămână activ să o poată face şi dincolo de limita vârstei de pensionare până la 70 de ani, cu sublinierea faptului că extinderea vârstei de pensionare este o decizie voluntară, nu obligatorie, impusă prin lege.

Printr-o astfel de măsură s-ar avea în vedere creşterea calităţii vieţii, în consecţină, creşterea speranţei de viaţă, care în România este de circa 75 de ani, cu opt ani mai mică decât în Franţa, Spania şi Italia, unde speranţa de viaţă este de 83 de ani. Speranţa de viaţă a europenilor a depăşit 80 de ani în 2014, potrivit Eurostat.

A doua măsură vizează încurajarea natalităţii, prin măsuri de sprijin a familiilor tinere: construcţie de creşe, after school-uri, pe scurt dezvoltarea infrastructurii din jurul familiei astfel încât să stimuleze creşterea copiiilor, notează sursa citată.

Liderul PLUS, Dacian Cioloş, a declarat recent, într-un interviu pentru G4Media.ro, că subiectul declinului demografic a fost discutat şi la ultima întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis.

"Am discutat măsuri despre problema demografiei. Creşte populaţia vârstnică, scade numărul de copii, sunt tot mai mulţi copii care se nasc în diasporă. Să gândim nişte măsuri prin care în câţiva ani să putem stimula natalitatea, ca sistemul de pensii să fie unul sustenabil", a declarat Cioloş.

Pe lângă sporul demografic negativ, România se confruntă cu o emigraţie masivă.

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică consultate de G4Media.ro, la 1 ianuarie 2020 populaţia rezidentă în România era de 19.328.838 locuitori, România fiind a şasea ţară ca mărime din cele 27 state UE, cu 4.3% din populaţia totală a UE. (Eurostat)

La acelaşi moment, populaţia după domiciliu (persoane cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei) era de 22.174.693 locuitori, existând o diferenţă de 2.845.555 persoane faţă de populaţia rezidentă (INS). Cu alte cuvinte. 2,8 mil locuitori, respectiv 12,8% din populaţia după domiciliu sunt persoane care au domiciliul principal în România, dar nu au locuit în România în ultimele 12 luni, fiind, cel mai probabil, români din diaspora, informează G4Media.ro.

De subliniat că, la 1 ianuarie 2007, anul intrării României în UE, populaţia rezidentă era de 21.130.503 locuitori, iar populaţia după domiciliu de 22.614.980 locuitori.

Prăbuşirea natalităţii

Anul 2020 a fost al 31-lea an în care se înregistrează un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morţilor a fost mai mare decât numărul noilor născuţi. Anul trecut s-au născut cu 40.000 de copii mai puţin decât în 2019, se arată într-o analiză publicată de Radio Deutsche Welle, conform G4Media.ro.

În luna decembrie, însă, s-au născut primii copii concepuţi în lockdown, cu 400 mai mulţi decât în aceeaşi lună a anului precedent. Au murit, în schimb, cu 25.000 de oameni mai mulţi faţă de 2019, din care, peste, 15.000 au fost contaminaţi cu noul coronavirus.

"Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilităţi, dar şi cu voinţa de a trăi mai bine a celor peste 2 milioane de români plecaţi din ţară, care se adaugă şi ei la scăderea demografică a României. Atâta vreme cât nivelul de trai din ţară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creşterea natalităţii. Instabilitatea, complicaţiile familiale, detaliile modernităţii, grijile cele mai banale, absenţa creşelor şi grădiniţelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulţi să aibă câte un copil sau să renunţe la acest vis", a explicat jurnalistul Sabina Fati în analiza publicată de Deutsche Welle.

Anul trecut, în România s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 100 de ani, se arată într-o analiză publicată de HotNews.ro pe data de 11 februarie. Cei mai puţini copii s-au născut în Tulcea (puţin peste 1500), iar cei mai mulţi în Bucureşti, arată datele transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea HotNews.ro. Dacă luăm în calcul populaţia feminină fertilă (cea cu vârsta de 15-49 de ani), judeţul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost în 2020 Caraş-Severin, unde puţin peste 3% din populaţia feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut.

Potrivit analizei Hotnews.ro, măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) şi respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rată natalităţii a oscilat între 14 la mie şi 18 la mie. (Citeşte integral aici)

Edupedu.ro a realizat o analiză a impactului numărului mic de naşteri înregistrat în primele opt luni ale anului trecut, printre cele mai mici din ultimii ani, asupra sistemului de educaţie, de pildă. Astfel, diferenţa de 17.170 de copii între generaţia născută în acelaşi interval din 2019 şi 2020, înseamnă peste 686 de clase/grupe de grădiniţă de câte 25 de copii fiecare, mai puţine faţă de câte ar fi formate din copiii născuţi în aceeaşi perioadă, ianuarie-august, dar cu un an mai devreme.

Potrivit unei analize INS consultate de G4Media.ro, dinamica naturală include natalitatea, fertilitatea şi mortalitatea. Natalitatea în România este comparabilă cu media UE (9.6 născuţi vii la 1000 locuitori), dar în scădere atât ca rată, cât şi ca număr absolut de născuţi vii.

Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuţi de o femeie de-a lungul vieţii sale fertile) este, de asemenea, în scădere ceea ce, pe viitor, indică scăderea fenomenului de reproducere, deci afectarea natalităţii.

Mortalitatea

Potrivit datelor INS, în anul 2019 s-au înregistrat în România 260353 decese, în creştere , de la 251965 în 2007. Astfel, dacă populaţia a scăzut, în număr absolut cu aproximativ 1.8 mil. locuitori, numărul deceselor a crescut cu peste 8000 decese. Rezultă trend demografic negativ, inversându-se începând din 1992.

Rata brută de mortalitate a fost de 11.7 decese la 1000 locuitori în anul 2019 (ultimul disponibil), prezentând o tendinţă staţionară de la începutul perioadei (2007, Tempo on-line), notează sursa citată.

Primele cinci cauze de deces în România sunt reprezentate de bolile circulatorii (boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale), tumori, boli respiratorii, boli digestive şi respectiv accidente şi leziuni traumatice. Aceste cinci cauze însumează circa 92% din totalul deceselor anuale.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Probabil guvernantii sunt batuti in cap. Cum sa cresti varsta de pensionare si sa astepti sa creasca natalitatea? Oare viata inseamna doar munca (si la salariul minim)? Un roman castiga in 50 de ani de munca cat castiga un german in 10 ani. Adica sa mai fiu sclav inca 5 ani in Romania? O asemenea lege va grabi migratia in alte tari. Si pe buna dreptate.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

05 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0924
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4065
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6478
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.0612

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro