Donald Trump, ţinta criticilor la Summitul ONU al Oceanelor

Marele absent de la cel de-al treilea Summit ONU al Oceanelor, UNOC3, care a început la Nisa (sud-estul Franţei), preşedintele american Donald Trump, a fost ţinta criticilor unor lideri mondiali din cauza planurilor sale expansioniste şi a intenţiei de a exploata resursele oceanului, relatează Agerpres.

În ziua deschiderii evenimentului, gazda, preşedintele francez Emmanuel Macron, şi, într-o mai mică măsură, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au formulat critici voalate, îndemnând în acelaşi timp la menţinerea multilateralismului şi la apărarea ştiinţei.

Totodată, acestor critici li s-a alăturat şi preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, a cărui ţară va găzdui COP30 în noiembrie în oraşul amazonian Belem.

Oceanele nu se pot transforma 'în scenariul disputelor geopolitice', a declarat şeful statului brazilian.

Abisurile, Groenlanda şi Antarctica 'nu sunt de vânzare', declară Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat luni că Groenlanda, teritoriu danez autonom pe care urmează să-l viziteze la sfârşitul săptămânii, dar care este râvnit de preşedintele american Donald Trump, 'nu este de vânzare'.

'Abisurile nu sunt de vânzare şi cu atât mai puţin Groenlanda este de vânzare, la fel cum Antarctica sau oceanele nu sunt de vânzare', a declarat preşedintele francez în deschiderea summitului.

Potrivit sursei, Tratatul Oceanelor va fi ratificat de suficiente ţări pentru a intra în vigoare, a confirmat Macron, anunţând noi angajamente din partea unor state pentru a ajunge la cel puţin 60 de ratificări.

'Pe lângă cele cincizeci de ratificări deja depuse aici în ultimele ore, 15 ţări s-au angajat oficial să li se alăture', a declarat Emmanuel Macron. 'Aceasta înseamnă că s-a ajuns la un acord politic, care ne permite să spunem că acest tratat va fi pus în aplicare în mod corespunzător. Deci este o victorie', a adăugat el, fără a detalia un calendar.

Tratatul, semnat în 2023, va intra în vigoare la 120 de zile după cea de-a 60-a ratificare. Franţa a dorit iniţial să obţină aceste 60 de ratificări înainte de conferinţa de la Nisa.

Macron: Înainte de a ne grăbi către Marte, este mai bine să ne cunoaştem cel mai bun prieten, oceanul

'Înainte de a ne grăbi către (explorarea planetei) Marte, este mai bine să ne cunoaştem cel mai bun prieten, care este oceanul', a afirmat Macron, făcând aluzie la preşedintele american Donald Trump, care s-a pronunţat în favoarea accelerării cursei către Planeta Roşie, scrie EFE.

De asemenea, într-o altă critică voalată la adresa lui Trump, care nu participă la summitul de la Nisa, Macron a afirmat că rolul oceanelor în schimbările climatice 'nu este o chestiune de opinie, ci una ce ţine de adevărul ştiinţific'.

Într-un discurs incisiv, Macron a vorbit despre necesitatea de a păstra 'ştiinţa liberă şi deschisă' - o altă aluzie la administraţia SUA - şi a spus că este timpul să 'revigorăm multilateralismul'.

Secretarul general al ONU: Oceanele nu trebuie să devină un 'Vest sălbatic'

Conform Agerpres, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat la rândul său că oceanele nu trebuie să devină un 'Vest sălbatic', în contextul în care Trump doreşte să lanseze în mod unilateral mineritul în apele internaţionale din Pacific.

'Oceanele nu pot deveni un Vest sălbatic (...). Sper că putem redresa situaţia. Că putem înlocui jefuirea cu protecţia', a explicat el la începerea summitului de la Nisa.

Guterres a pledat pentru o schimbare a cursului în ceea ce priveşte biodiversitatea marină, deoarece 'stocurile de peşte se prăbuşesc'.

Secretarul general al ONU a cerut o acţiune globală şi urgentă în timpul summitului la nivel înalt, coprezidat de Franţa şi Costa Rica, pentru a salva ecosistemele marine, deoarece 'fără un ocean sănătos, nu poate exista o planetă sănătoasă'.

Guterres s-a referit la adoptarea Acordului privind diversitatea biologică marină în zonele din afara jurisdicţiei naţionale, calificând-o drept un progres istoric, îndemnând ulterior toate ţările să ratifice textul pentru a asigura intrarea lui rapidă în vigoare.

Potrivit sursei, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut luni, la Nisa, ratificarea Tratatului Oceanelor (BBNJ), adoptat în 2023 şi pe care doar Spania l-a ratificat în cadrul UE.

'Europa va contribui cu 40 de milioane de euro la programul Oceanului Global. Aşa că astăzi le cer tuturor: vă rog acceleraţi ratificarea. Oceanul are nevoie să facem ce ţine de noi', a declarat Von der Leyen în timpul primului panel al summitului, remarcând că, deşi tratatul a fost convenit şi adoptat, 'suntem departe de cele 60 de semnături necesare pentru ratificarea lui'.

Ursula von der Leyen a anunţat totodată că este gata prima versiune pilot a unui instrument - Digital Twin Ocean (DTO) - care va permite o mai bună înţelegere a oceanului, deoarece este o reprezentare digitală a acestei întinderi de apă. Ea a anunţat, de asemenea, o iniţiativă de observare a oceanului.

'Acest lucru va oferi date vitale tuturor celor care depind de mare şi va contribui la transformarea Europei într-un lider mondial în ştiinţa, tehnologia şi securitatea oceanelor. În spiritul multilateralismului, fac apel la toate ţările prezente aici să se alăture Europei în această misiune', a spus îndemnat liderul european.

'Oceanul este mult mai mult decât inspiraţie: este viaţă. Ne hrăneşte, ne răcoreşte şi ne conectează cu lumea (...) Astăzi putem sărbători primele rezultate şi, în acelaşi timp, trebuie să ne dublăm eforturile pentru că oceanul se află în continuare în criză. Fără acţiune, ne riscăm viitorul', a spus Von der Leyen celor peste 60 de şefi de stat şi prim-miniştri.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a amintit că UE a ratificat şi sprijină Tratatul Oceanelor - sau Tratatul Mării Libere - şi că 'şapte state membre s-au angajat deja pentru ca acest tratat să intre în vigoare'.

Costa a vorbit despre 'tripla criză planetară cauzată de schimbările climatice, poluare şi pierderea biodiversităţii'.

'Împreună, trebuie să promovăm cauzele umane majore ale secolului nostru şi trebuie să ne schimbăm pentru a ţine pasul cu schimbările globale. Pentru climă, pentru ocean, pentru planetă. Şi pentru viitorul copiilor noştri', a adăugat Costa.

Conform Agerpres, reflectând lipsa de interes a Statelor Unite faţă de summitul de la Nisa, Trump l-a trimis pe Edward Russo, care este consilierul pe probleme de mediu al Casei Albe, dar nu este membru al administraţiei prezidenţiale.

În cadrul şedinţei plenare, a atras atenţia o plângere a reprezentantului Rusiei la summit, care a acuzat Franţa că nu a acordat viză unui oficial rus care ar fi participat la organizarea summitului şi la pregătirea declaraţiei, notează agenţia de presă spaniolă.

Delegaţii din peste 100 de ţări şi 40 de agenţii internaţionale, precum şi comunitatea ştiinţifică şi organizaţiile de mediu participă la cel de-al treilea Summit al ONU Oceanului (UNOC3) la Nisa, care se va încheia vineri.

Printre cei 63 de şefi de stat şi de guvern prezenţi la Nisa se numără preşedintele Peru, Dina Boluarte, şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez; şi şefii de stat din Republica Dominicană, Luis Abinader, Argentina, Javier Milei, Paraguay, Santiago Pena, şi Costa Rica, Rodrigo Chaves.

Chaves, care este şi copreşedintele summitului de la Nisa împreună cu Macron, a afirmat că, în ciuda milioanelor de tone de plastic care ajung în mare în fiecare an şi a faptului că 90% dintre specii sunt ameninţate de pescuitul excesiv, oceanul poate 'deveni o soluţie dacă avem curajul şi inteligenţa să ne schimbăm modul de a acţiona'.