Dragoş Pîslaru: „Deţinerea unui doctorat nu trebuie să genereze automat spor salarial”

Sporul de doctorat pentru zona de educaţie, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deţinere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, transmite Agerpres.

„Pentru zona de educaţie, unde acel spor face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare. Pentru celelalte, este o dezbatere mai largă. Noi credem că salarizarea trebuie făcută la un nivel în care dacă ai nevoie de doctorat să fii plătit pentru că ai nişte studii înalte, dar să ai ideea că dacă ai doctorat lucrul acesta automat trebuie să-ţi aducă un spor eu, personal, şi nici echipa Băncii Mondiale nu este divergentă faţă de ce spun, suntem aliniaţi, la fel şi echipa de salarizare din minister, nu cred că se justifică. Eu, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, lunar, trebuie să stau să aprob un document în care cel care are doctorat explică cum doctoratul din domeniul pe care îl face îl ajută la activitatea din domeniul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în sine. Birocraţia de a încerca să explici cum un doctorat în psihologie te ajută să înţelegi mai bine beneficiarii sau un doctorat în administraţie publică te ajută să înţelegi mai bine cum să faci hârtiile în minister, acestea sunt nişte lucruri care sunt jenante. Deci, mai degrabă să avem o salarizare care, repet, e mai bine aşezată pentru funcţii, inclusiv funcţii de conducere, să nu ne jenăm de asta, astfel încât să ştii că dacă iei doctoratul te califici pentru funcţia respectivă”, a subliniat Pîslaru, conform aceleiaşi surse.

Întrebat dacă vor fi eliminate în noua Lege a salarizării unitare „sporurile de praf, antenă şi stres”, ministrul interimar al Muncii a răspuns: „Da. Eu ştiu că se elimină”, notează publicaţia sursă.

El a explicat că timp de 5 ani ani nu va mai exista bază legală pentru introducerea „sporului de praf”, pentru că este parte a acordului politic, informează sursa citată.

„(...) Într-o abordare unitară, în care de la 1 ianuarie 2027 se taie tot, veţi vedea că se abrogă tot, legi speciale, elemente care vin din trecut şi atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă. Pe noua grilă, cu un număr de sporuri pe care le avem din reducerea respectivă, nu mai există alte sporuri, mai rămân idei potenţiale de sporuri pentru viitor, dar sporurile nu mai există. Deci, dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară 'spor de praf' pentru că constată că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară, prin faptul că avem o protecţie de 5 ani, care e parte a acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani de zile. Cel puţin 5 ani de zile, 'sporul de praf' nu va fi introdus în România. Bineînţeles, ştiţi cum e, niciodată nu spui 'niciodată'. Dacă cineva vrea să piardă cei 770 de milioane şi să facă inversarea caracterului unitar, teoretic, oricine e inconştient poate să se ducă la chestia asta”, a explicat Dragoş Pîslaru, potrivit Agerpres.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a publicat luni în dezbatere publică proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare şi calendarul de implementare, arată aceeaşi sursă.

Acesta prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei, informează Agerpres.

Conform documentului, grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienţi, evidenţiază publicaţia sursă.

Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 - de 1,20 minim şi de 1,34 maxim; gradul salarial 3 - între 1,35 şi 1,49; gradul salarial 4 - între 1,50 şi 1,64, gradul salarial 5 - între 1,65 şi 1,83; gradul salarial 6 - între 1,84 şi 2,09; gradul salarial 7 - între 2,10 şi 2,39; gradul salarial 8 - între 2,40 şi 3,29; gradul salarial 9 - între 3,30 şi 4,19; gradul salarial 10 - între 4,20 şi 5,59; gradul salarial 11 - între 5,60 şi 6,49, precum şi gradul salarial 12 - între 6,50 şi 8, transmite Agerpres.

De asemenea, proiectul mai prevede, printre altele, faptul că munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite condiţii cu spor plătit, subliniază sursa citată.

Totodată, ordonatorii de credite vor putea acorda trimestrial, semestrial sau anual premii de performanţă personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate importante în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, arată aceeaşi sursă.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat luni, într-o conferinţă de presă, că noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, srie Agerpres.

Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii Legi a salarizării va beneficia de o diferenţă salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, se mai menţionează în document, conform Agerpres.