După S&P, cererea băncilor pentru titlurile statului a sărit de la 50% la 245% din ofertă. Ce să urmăriţi mâine

Cronologia

Ministerul Finanţelor a scos la licitaţie, pe 1 octombrie, obligaţiuni de stat pe 58 de luni în valoare nominală de 500 de milioane de lei. Băncile au cerut să cumpere titluri în valoare nominală de 250 de milioane de lei, jumătate din titlurile scoase la licitaţie, iar Ministerul Finanţelor a respins ofertele fiindcă dobânzile cerute erau prea mari.

A doua zi, pe 2 octombrie, agenţia S&P Global Ratings a menţinut ratingul României la „BBB-", ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

Pe 5 octombrie, Ministerul Finanţelor a scos la licitaţie obligaţiuni cu scadenţa peste 22 de luni, în valoare nominală de 500 de milioane de lei. Băncile au cerut să cumpere titluri în valoare nominală de 1,227 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a împrumutat 532 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,98% pe an.

În aceeaşi zi, randamentele titlurilor de stat au scăzut cu 10-20 de puncte de bază faţă de vineri, în funcţie de scadenţă, a anunţat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, potrivit Agerpres. Nazare a precizat că randamentul de 6,98% obţinut la licitaţie a fost sub nivelul de pe piaţa secundară, unde se tranzacţionează titlurile deja emise.

Cele două licitaţii au scadenţe diferite, 58 de luni şi 22 de luni, iar o scadenţă mai scurtă atrage de regulă mai uşor cumpărători. Diferenţa de comportament a băncilor rămâne totuşi mare: pe 1 octombrie, băncile au cerut jumătate din titlurile oferite de stat; pe 5 octombrie, au cerut de aproape două ori şi jumătate mai multe titluri decât oferea statul. Între cele două licitaţii, S&P şi-a anunţat decizia.

Cererea băncilor a revenit, dar dobânda cerută statului a rămas mai mare decât la jumătatea lui septembrie. Pe 21 septembrie, Ministerul Finanţelor a scos la licitaţie obligaţiuni cu scadenţa peste 29 de luni, în valoare nominală de 500 de milioane de lei. Băncile au cerut să cumpere titluri în valoare nominală de 435,5 milioane de lei, iar statul a împrumutat 335,5 milioane de lei la un randament mediu de 6,66% pe an, potrivit Agerpres. Pe 5 octombrie, pentru o scadenţă mai scurtă, de 22 de luni, statul a plătit 6,98%, cu 0,32 puncte procentuale mai mult.

Statul se împrumută mai mult în ţară

Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului, le-a spus investitorilor, la o conferinţă JPMorgan de la Londra, că România nu va mai emite euroobligaţiuni până la formarea unui nou guvern şi clarificarea situaţiei politice, potrivit unor surse citate de Bloomberg. România a atras în acest an aproximativ 5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, faţă de o ţintă iniţială de 10 miliarde de euro.

Reducerea împrumuturilor externe măreşte suma pe care statul trebuie să o împrumute în ţară. Ponderea investitorilor nerezidenţi în titlurile de stat a scăzut la aproximativ 17%, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar fondurile de pensii private deţin aproximativ 30% din titlurile de stat emise pe piaţa interbancară, potrivit lui Nazare. Dobânzile cerute de băncile din România la licitaţiile Ministerului Finanţelor au astfel o pondere mai mare în costul împrumuturilor statului.

Costul acestor împrumuturi creşte. În primele opt luni din 2026, statul a plătit dobânzi de 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Ministerului Finanţelor.

Licitaţiile de joi, primele după mandatul primit de Grindeanu

Potrivit prospectului publicat în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor organizează joi, 8 octombrie, o licitaţie pentru certificate de trezorerie de 500 de milioane de lei, cu scadenţa la 11 octombrie 2027. În aceeaşi zi are loc şi o licitaţie pentru obligaţiuni de stat, tot de 500 de milioane de lei.

Licitaţiile de joi sunt primele de după decizia Biroului Permanent Naţional al PSD, care i-a dat preşedintelui partidului, Sorin Grindeanu, un mandat larg pentru negocierile cu premierul desemnat Luca Niculescu. Grindeanu a pus două condiţii care trag în direcţii opuse: un buget pe 2027 „cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului" şi angajamentul că PSD nu va vota „pentru continuarea măsurilor de austeritate".

Investitorii au vândut lei şi titluri a doua zi după desemnarea lui Niculescu

Banca Naţională a României a anunţat pe 6 octombrie un curs de referinţă de 5,3527 lei pentru un euro, cel mai mare din istorie.

Luni, după decizia S&P, randamentul titlurilor de stat pe zece ani coborâse în cursul zilei la aproximativ 7,2%. Marţi dimineaţă, a doua zi după desemnarea lui Luca Niculescu şi înainte de şedinţa PSD, randamentul a urcat până la 7,42%, potrivit datelor Investing.com. Creşterea randamentului arată că, marţi dimineaţă, investitorii au vândut titluri de stat, în aceeaşi zi în care euro a atins recordul faţă de leu.

În aceleaşi zile, euro a coborât faţă de dolar la cel mai scăzut nivel din mai 2025, din cauza crizei fiscale din Franţa, după cum a arătat BURSA pe 7 octombrie. Leul a pierdut deci teren faţă de o monedă care pierdea ea însăşi teren faţă de dolar. Investitorii au vândut lei chiar faţă de un euro care slăbea, ceea ce indică un risc specific României.

Cât trebuie să împrumute statul în octombrie

Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute de la bănci 5,8 miliarde de lei în octombrie, cu 1,4 miliarde de lei mai puţin decât în septembrie. Programul cuprinde nouă licitaţii de obligaţiuni de câte 500 de milioane de lei, pe 1, 5, 8, 12, 15, 19, 22, 26 şi 29 octombrie, o licitaţie de obligaţiuni de 300 de milioane de lei pe 29 octombrie şi a doua licitaţie de certificate de trezorerie, de 500 de milioane de lei, tot pe 29 octombrie.

Pentru populaţie, emisiunea Fidelis se închide pe 9 octombrie, iar titlurile Fidelis vor intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti pe 15 octombrie. Dobânzile titlurilor Fidelis, de până la 7,75% pe an în lei, sunt fixate la emitere şi nu depind de rezultatul licitaţiilor de joi.

Ce să urmăriţi joi

Ministerul Finanţelor publică rezultatele licitaţiilor din 8 octombrie în aceeaşi zi. Patru rezultate arată dacă băncile cer statului mai mult sau mai puţin decât înainte de negocierile pentru guvernul Niculescu.

1. Suma cerută de bănci.

Pe 1 octombrie, băncile au cerut jumătate din titlurile oferite de stat, iar pe 5 octombrie au cerut de aproape două ori şi jumătate mai multe titluri decât oferea statul. O cerere sub suma oferită de stat ar repeta situaţia de dinaintea deciziei S&P.

2. Dobânda la certificatele de trezorerie pe un an.

Statul le plăteşte populaţiei 6,50% pe un an la titlurile Tezaur, iar în mai a plătit băncilor 6,11% pentru certificate de trezorerie pe 12 luni. O dobândă peste 6,50% ar însemna că statul plăteşte băncilor mai mult decât populaţiei pentru acelaşi termen.

3. Dobânda la obligaţiuni.

Comparaţia se face cu licitaţia anterioară care are scadenţa cea mai apropiată: 6,98% pentru 22 de luni pe 5 octombrie, 6,66% pentru 29 de luni pe 21 septembrie, 6,54% pentru 38 de luni pe 10 septembrie, 7,42% pentru 103 luni pe 24 septembrie şi 7,09% pentru 122 de luni pe 3 septembrie, potrivit datelor BNR. La scadenţele apropiate de zece ani, dobânda a urcat de la 7,09% la începutul lui septembrie la 7,42% pe 24 septembrie.

4. Respingerea ofertelor.

Dacă Ministerul Finanţelor respinge din nou ofertele băncilor, ca pe 1 octombrie, băncile cer dobânzi pe care statul nu le acceptă.

Dacă băncile cer joi dobânzi mai mici decât la licitaţiile comparabile, rezultatul va fi un indiciu că socotesc mandatul de negociere al PSD un pas spre un guvern cu buget. Dacă cer dobânzi mai mari sau cer mai puţine titluri decât oferă statul, rezultatul va fi un indiciu că socotesc că negocierile prelungesc criza. Dobânzile de joi depind însă şi de factori fără legătură cu politica, de exemplu de câţi bani au băncile disponibili în acea zi.