Editorial

Rar am întâlnit un om politic sau om de afaceri mai sincer decât domnul Dan Voiculescu în interviul de vineri din ziarul "Adevărul". Domnul Voiculescu este şi politician şi om de afaceri, cu multă experienţă.

De ceva vreme, la fiecare început de an rezerv unul din articolele publicate în Bursa Indexului Libertăţii Economice realizat de Fundaţia Heritage şi Wall Street Journal, un clasament al ţărilor lumii în funcţie de gradul de libertate economică...

Înecat în noianul ştirilor mărunte, episodul care se derulea­ză în relaţiile diplomatice şi politice dintre Federaţia Rusă şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord trece aproape neobservat.

A fost o vreme, fericită pentru Omenire, cînd Lumea era locuită de Zei. Toate erau pe măsura lor, de la frumuseţea şi bogăţia palatelor, pînă la faptele de cutezanţă şi nobilă moralitate.

Una peste alta, afacerea a fost reciproc avantajoasă. Nici o legătură cu deontologia

Oricine se mai cramponează, indiferent de motiv, să susţină cauza Norica Nicolai - Ministru al Justiţiei este într-o eroare de fond, de ordin moral şi legal.

La ora la care scriu aceste rânduri, disputa din jurul nominalizării Noricăi Nicolai nu dă nici un semn că s-ar încheia.

Multă vreme considerată o instituţie mai degrabă marginală, dar fără o influenţă politică determinantă, Curtea Constituţională a devenit, aproape peste noapte, un actor politic decisiv. Dansul prezidenţial a transformat Curtea Constituţională,...

Cel mai persistent dintre conflictele care au degradat pacea lumii, după 1947, cel din Orientul Mijlociu, nu pare astăzi mai aproape de o soluţie decît era înainte de mandatul actualei Administraţii Bush. Există argumente solide pentru a susţine,...

Personajul real, Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, a căpătat glorie şi notorietate postumă datorită bibliotecarului îndrăgostit de pietre preţioase, Rudolf Raspe. Umorul şi talentul de povestitor al autorului modern au făcut...

E popular să ceri autostrăzi "ca în Germania". Întrebarea e dacă avem ce face cu ele. Mult mai simplu şi mai ieftin e să modernizăm ce avem: şoselele naţionale.

Manipularea, chiar dacă există, nu poate suspenda în nici un fel capacitatea cetăţeanului de a-şi defini obiectivele atât ca individ, cât şi ca membru al comunităţii. Progresişti sau conservatori, alegătorii americani, chiar prizonieri ai...

Ca orice nou născut, anul 2008 a primit la căpătîi, de îndată ce a venit pe lume, vizita ursitoarelor.

După ce din cauza percepţiei predominant conflictuale asupra politicii şi a antagonis­mului intern ajuns la o intensitate fără precedent Româ­nia a irosit primul an de la aderarea la UE în 2008 s-ar putea recupera o parte din întârziere.

În traducere liberă: analiză cu, sau însoţită de, sau, la nevoie, care ţine loc de caltaboş.

În 2007 politica românească ar fi trebuit să îşi schimbe cel puţin forma, dacă nu şi fondul.

Istoria s-a poticnit în Kosovo.

Acum un an, pe 13 decembrie 2006, televiziunea publică belgiană de expresie francofonă RTBF difuza, în premieră, un documentar ce părea atunci o simplă ficţiune: "Bye Bye Belgim".

Declinul de performanţă al guvernării actuale, de care sunt responsabile nu doar partidele ce ocupă fotoliile ministeriale, ci şi opoziţia, este pe cale să atingă cota de avarie.

Recent, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale trei prevederi ale legii electorale asumate de Guvern.

O informaţie aparent nevinovată "produsă" de o corespondentă a unui canal de informaţii aflată la Bruxelles cu ocazia Consiliului european a provocat un hohot de râs spectatorilor de la "Zece pentru România".

Monstrul care se naşte din somnul raţiunii politice se numeşte război.

Cînd ambasadorul SUA la Bucureşti a declarat că Româ­nia are o Constituţie prea slabă ca să susţină o democraţie, atît de sensibila noastră clasă politică a sărit în sus, ca arsă.

"Într-un regim democratic, existenţa opoziţiei parlamentare este absolut necesară!" Sunteţi siguri? Ştiu, e una dintre formulele rituale ale democraţiei de la televizor.

Săptămâna care tocmai s-a încheiat a început sub semnul unirii intempestive a PD cu PLD şi s-a sfârşit cu demisia lui Tudor Chiuariu.

Problema partidului prezidenţial nu este, aşa cum s-ar putea crede, o toană a lui Traian Băsescu şi nici rezultatul implacabil al unui soi de aritmetică politică simplificatoare.

Ce au în comun? Ambele sunt construcţii artificiale, falsuri, care ocupă un loc enorm în spaţiul public şi au ca principală funcţie amăgirea nevoii de autenticitate a oamenilor.

Suntem, din punct de vedere politic, într-un moment de blocaj.

Antena 3 şi-a început o ştire, difuzată vineri, cu expresia: "Idolul conservatorilor Dan Voiculescu..."

Imaginea mi-a fugit din faţa ochilor, mâna cu care ţineam aparatul foto a zburat prin aer, n-am înţeles nimic - eram în văzduh şi o secundă mai târziu mă izbeam cu tot corpul de bolovani.

A trecut şi ziua naţională.

America este spaţiul politic, special, în care expresia valorilor religioase nu este doar binevenită, ci întemeietoare.

Depăşind cu puţin pragul de 5%, UDMR a supravieţuit europenelor. Dar, după aceste alegeri, deznodământul doar se amână.

Obsesia cifrelor electorale a dominat comportamentul partidelor şi al personalităţilor politice în pregătirea alegerilor europene, după cum le domină şi acum, la primele bilanţuri.

Votul de duminică a reechilibrat, cu discreţie, scena noas-tră politică. Cu o prezenţă la urne mai redusă ca niciodată, alegerile pentru europarlamentare prilejuiesc chiar înainte de intrarea în anul electoral 2008, calcule pe date reale pentru...

Despre ce era vorba în aces-te alegeri, de la 25 noiembrie? Despre Parlamentul European. E bine să reţinem asta. O bună parte a comentatorilor şi oamenilor politici se poartă ca şi cum românilor le-ar fi fost puse întrebări despre pensii, despre...

Dublul scrutin din 25 noiembrie a confirmat marea schimbare. Nu cea pe care o anunţau cu aplomb unii politicieni, ci una care marchează ruptura de viziune dintre societate şi politică: partidul absenteiştilor a devenit cel mai mare partid românesc.

În oceanul globalizat al ştirilor, vestea că un fost Preşedinte al Republicii Franceze a ajuns să fie inculpat nu reţine prea mult interesul cititorului şi nici pe cel al comentatorilor.

În ciuda aspiraţiilor unora către originalitate şi a revoltei altora împotriva meliorismului politic, democraţia, în oricare dintre variantele sale acreditate, nu este nici mai bună, nici mai rea, decît o fac să fie utilizatorii ei.

Înainte de orice, informaţiile cu caracter economic trebuie să fie adevărate şi exacte. Poate părea o tautologie, dar voi arăta mai jos că nu este aşa. O ştire poate fi adevărată, dar nu exactă.