Educaţie financiară şi responsabilitate

DANIEL DĂIANU
Macroeconomie / 22 decembrie 2020

Educaţie financiară şi responsabilitate
DANIEL DĂIANU

Este binevenit că instituţii publice şi private fac eforturi pentru ca cetăţenii să dobândească cunoaştere economică şi financiară mai bună. Şi în şcoli se promovează educaţia economică şi financiară.

Este un curent de gândire în lume care urmăreşte auto-protecţia mai bună a beneficiarilor de servicii financiare, incluziune economică/socială şi prin acces mai larg la servicii financiare (inclusiv prin utilizarea aplicaţiilor online ca vehicul informaţional şi transmitere de preferinţe/decizii), ameliorarea de şanse în viaţa individuală şi organizaţională. Dar acest demers se cuvine să fie judecat într-un context mai larg. Fiindcă nu trebuie să fie subestimate resorturi că şi înnăscute ce fac din fiinţă umană un homo oeconomics -- chiar dacă emoţii, sentimente diverse (empatie, simpatie, compasiune, loialitate, etc), aproximări inevitabile în raţionamente (nu numai din cauza informaţiei insuficiente) conduc la decizii ce par în divorţ cu logica economică, suboptime.

Oamenii sunt conduşi în decizii de impulsuri, reguli cognitive de genul: 3 este mai bine (mult) decât 2 în situaţia unor avantaje; un produs va fi cumpărat de unde este mai ieftin dacă excludem costul de deplasare şi obţinere a informaţiei, sau urgenţă nevoii; un credit se ia de unde este mai ieftin alte condiţii fiind similare; între două produse/servicii cu aceeaşi utilitate şi preţ se alege cel care este mai atrăgător (deşi subiectivismul joacă un rol aici). Şi se poate continuă cu exemple ce arată că, statistic vorbind, există o logică economică prevalenţa. Numeroşi cetăţeni au abilitatea de a depăşi "iluzia monetară" făcând comparaţie între inflaţie şi rată dobânzii, randamente la depozite bancare; nu sunt puţini cei care includ în judecaţi cursul de schimb şi mă refer nu la oameni de afaceri care încearcă să minimizeze riscuri prin hedging. Că majoritatea populaţiei nu ştie ce sunt options şi futures este irelevent pentru discuţie. Mai ales că educaţia financiară nu trebuie să îşi propună transfomarea tuturor în jucători pe burse. Drept este însă că educaţia financiară trebuie să stimuleze înclinaţia oamenilor de a economisi, chiar şi la cei cu venituri mici.

Demersul educaţional evocat nu trebuie deci să fie judecat ca şi cum cetăţenii simpli ar fi de pus în relaţie cu:

- valul de dereglementare în industria financiară de înainte de 2008 şi care a favorizat Marea Recesiune -oricât s-ar argumenta că episoade de criză fac parte din mişcarea pieţelor;

- pletoră de produse financiare ce nici acum nu sunt bine înţelese inclusiv de persoane din industria financiară;

- insuficiente mari ale Libor (London interbank offer rate) şi manipularea să, ce obligă la modificarea principalului reper pentru produse derivate-- că şi potlogării are unor operatori (trader şi brokeri) pe pieţe;

- algoritmizarea crescândă a trading-ului (high frequency trading) care măreşte enorm volatilitatea şi poate accntua riscuri sistemice;

- deficitul de reglementare şi supraveghere pe unele pieţe financiare, care nici acum nu a fost închis în mod convingător;

- politici prociclice ce au adâncit cicluri (de afaceri şi financiare) nefaste;

- politici neconvenţionale pentru a ţine pe linia de plutire segmente ale pieţelor financiare lovite sever de criză financiară, acum de pandemie şi nouă criză economică, că şi de nevoia de a menţine coeziunea zonei euro.

Unele din procesele menţionate mai sus au creat, sau accentuat riscuri sistemice. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, spunea recent că un minus important al reformei reglementării şi supravegherii industriei financiare după 2009 priveşte pieţele non-bancare (Financial Times, 2 decembrie a.c). Şi oficiali ai BCE şi ESRB (Consiliul European pentru Riscuri Sistemice) subliniază acest aspect de mai mult timp. Cu câţiva ani în urmă am întrebat pe Peter Praet, atunci economist şef la BCE, cine ar acţiona pe pieţele de capital dacă s-ar impune intervenţie de ultima instanţa, exercitarea funcţiei de LoLR (lender of last resort). Şi s-a văzut în martie acest an, când Fed a intervenit pe pieţele de capital cumpărând active de tot felul (chiar şi categoria junk) cu scopul de a se evita o prăbuşire generală. Cazul Wirecard grăieşte sunător în privinţa malpraxisului pe pieţe de capital. Anchetă parlamentară iniţiată la Berlin cât şi raportul ESMA (autoritatea europeană pentru pieţele financiare non-bancare) spun multe.

Reglementarea adecvată a pieţelor de capital este cu atât mai necesară având în vedere obiectivul dezvoltării unei pieţe financiare comune în UE (capital markets union). Aici trebuie să menţionăm problema împărţirii riscurilor (risk-sharing) în zona euro, care implică o schemă colectivă de garantare a depozitelor (EDIS) şi a unui activ sigur (safe asset) -- ce nu şi-a găsit o rezolvare încă.

Astfel, când se vorbeşte despre educaţie financiară, cei care urmăresc să înveţe pe alţii trebuie să manifeste o anume smerenie având în vedere lecţiile crizei financiare. Responsabilitate trebuie să arate cei care reglementează şi supraveghează pieţele financiare, cei care articulează politici economice, care administrează bănci şi fonduri de investiţii. Fiindcă problemele mari, originea necazurilor mari, nu sunt de pus pe seama cetăţenilor obişnuiţi. Este drept însă că aceştia din urmă, cu cât ştiu mai mult şi au informaţie mai bogată, sunt mai înarmaţi să îşi apere interesele.

Pe acest fir de idei, este bine că cei mici, copiii, să fie învăţaţi cel puţîn în egală măsură despre relaţia omului cu natură, de ce este important să nu o distrugem. Izbândă aşteptată în 2021 în războiul cu Pandemia, prin crearea de vaccinuri, este un îndemn pentru toţi să stimulăm interesul copiilor pentru matematică, fizică, ştiinţele naturii în general. Crearea vaccinurilor demonstrează că trebuie să avem încredere în ştiinţă, în cunoaştere. Dacă proiectul Manhattan a durat cca 6 ani, programul Apollo cca 10 ani, crearea de vaccinuri contra Covid-19 (cu suită de teste necesare) a durat mai puţîn de 1 an --este o extraordinară realizare a ştiinţei medicale, o dovadă a puterii minţii umane în slujba binelui.

Schimbarea de climă este o ameninţare existenţială iar bănci centrale şi guverne sunt în alertă maximă. Nu întâmplător a apărut The Network for Greening the Financial System, din care fac parte Fed , BCE, Banca Angliei şi alte peste 70 de bănci centrale, inclusiv BNR. O ştire ce pune pe gânduri este că resurse de apă vor face, pentru prima dată în istorie, obiectul tranzacţiilor futures --cum a anunţat Grupul CME în 6 decembrie, a.c. Explicaţia este că se prognozează o creştere a rarităţii acestor resurse pe fondul evoluţiei demografice şi al schimbărilor climatice. În timp ce traderii văd o nouă oportunitate de câştig speculativ fermierii şi comunităţi întregi vor încerca să se protejeze şi astfel de variaţii mari ale preţului la apă.

Cei care reprezintă băncile şi alte instituţii financiare din România ar trebui să discute mai mult despre impactul schimbării de climă asupra activităţii lor, asupra societăţii în general, că buni "cetăţeni corporatişti". Impactul digitalizarii, al inteligenţei artificiale, al "monedelor digitale", atacurile informatice, sunt teme abordate des în ultimii ani, ceea ce este de salutat.

Articol preluat de www.opiniibnr.ro

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. un articol dens dar interesant.

    multumesc! 

    Draga domule Daianu,

    problema nu este cea a carentelor din supervizare ci din cauza posibilitatii de a se strecura printre stufoasa legislatura. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

05 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0924
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4065
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6478
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.0612

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro