Camera Deputaţilor din Italia a adoptat marţi, cu 147 de voturi pentru, 93 împotrivă şi cinci abţineri, proiectul de lege privind combaterea antisemitismului, care preia definiţia elaborată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), votul a provocat diviziuni în rândul opoziţiei şi a reaprins dezbaterea privind delimitarea dintre antisemitism şi criticile la adresa guvernului israelian, relatează Euronews.
Proiectul, aprobat deja de Senat în martie, a trecut de votul final în Camera Deputaţilor după ce Piero Fassino, deputat al Partidului Democrat, a anunţat că el şi alţi colegi nu vor respecta linia formaţiunii. Partidul Democrat, Mişcarea Cinci Stele şi Alianţa Verzilor şi Stângii (AVS) au votat împotrivă, în timp ce Italia Viva şi Azione au susţinut iniţiativa. Toate amendamentele propuse au fost respinse, conform sursei.
Legea are cinci articole şi prevede că statul italian respinge toate formele de antisemitism şi promovează măsuri pentru combaterea prejudecăţilor şi prevenirea răspândirii acestora. Textul menţionează, totodată, respectarea libertăţii de exprimare, a criticii politice şi a drepturilor de întrunire şi asociere, în conformitate cu principiile constituţionale, potriivit publicaţiei.
Documentul instituie şi funcţia de coordonator pentru strategia naţională de combatere a antisemitismului, precum şi măsuri de prevenire, inclusiv iniţiative educaţionale şi programe de formare, conform sursei.
Controversa principală vizează însă definiţia IHRA, adoptată în 2016, şi exemplele care o însoţesc. Criticii proiectului consideră că acestea pot extinde interpretarea antisemitismului astfel încât să includă şi unele forme de critică la adresa politicilor guvernului israelian, potrivit publicaţiei.
Cofondatorul AVS, Angelo Bonelli, a acuzat coaliţia premierului Giorgia Meloni că încearcă să limiteze criticile la adresa guvernului israelian şi a acţiunilor acestuia în teritoriile palestiniene. La rândul său, Laura Boldrini, deputată a Partidului Democrat şi fostă preşedintă a Camerei, a susţinut că legea urmăreşte mai degrabă cenzurarea criticilor la adresa Israelului decât combaterea antisemitismului, conform sursei.
Opoziţia a cerut înlocuirea definiţiei IHRA cu documente pe care le consideră mai puţin controversate, precum Declaraţia de la Ierusalim privind antisemitismul sau recomandările Consiliului Europei din 2022. Declaraţia de la Ierusalim face distincţie între antisemitism şi critica la adresa Israelului, precizând că opoziţia faţă de guvernul israelian sau faţă de sionism ca ideologie nu constituie, în sine, antisemitism, potrivit publicaţiei.
Susţinătorii legii resping acuzaţiile de cenzură. Organizaţia Osservatorio Israele a afirmat că textul nu limitează dreptul de a critica guvernul israelian, ci urmăreşte să diferenţieze opoziţia politică legitimă de manifestările antisemite, conform sursei.
Dezbaterea parlamentară a fost tensionată şi în privinţa numărului victimelor din Gaza după 2023. Un amendament care ar fi interzis atribuirea numelor unor personalităţi care au susţinut antisemitismul unor străzi şi monumente a fost, de asemenea, respins, generând dispute legate de personalităţile din perioada fascistă ale căror nume se regăsesc în spaţiul public italian, potrivit publicaţiei.























































Opinia Cititorului