FIDES: România are nevoie de un model propriu pentru locuirea accesibilă

România trebuie să îşi construiască propriul model de locuire accesibilă, adaptat realităţilor pieţei locale, susţine Federaţia Investitorilor şi Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES), potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către FIDES. Finanţarea şi soluţiile prin care acest model poate fi pus în practică vor fi discutate la Romania Affordable Housing Summit 2026, organizat de FIDES, alături de Confederaţia Patronală Concordia, pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, se arată în comunicat.

„România are nevoie de o abordare integrată a locuirii şi de o strategie coerentă, construită pentru realităţile noastre, care să clarifice ce reprezintă locuirea accesibilă, cum o finanţăm şi cum dezvoltăm proiecte care răspund acestor nevoi. Europa deschide acum o fereastră importantă prin noile politici şi instrumente de finanţare, iar la nivel naţional trebuie să fim pregătiţi să le folosim. Prin acest summit, vrem să punem bazele unei colaborări pe termen lung între autorităţi, finanţatori şi mediul privat, pentru a face locuirea mai accesibilă şi a construi comunităţi prospere”, a spus Constantin Sebeşanu, preşedintele FIDES.

Finanţarea locuirii intră în centrul agendei europene

Fără mecanisme de finanţare potrivite, politicile pentru locuire accesibilă riscă să rămână doar pe hârtie. Pentru dezvoltarea proiectelor este nevoie de capital pe termen lung, instrumente de garantare şi mecanisme care să combine finanţarea publică şi investiţiile private, se precizează în comunicat.

Comisia Europeană a prezentat, pe 9 septembrie, propunerea pentru Affordable Housing Act şi o Recomandare pentru sprijinirea autorităţilor naţionale, regionale şi locale în zonele în care presiunea asupra locuirii este ridicată, conform comunicatului.

Noile reguli privind ajutoarele de stat pentru serviciile de interes economic general, intrate în vigoare în ianuarie 2026, permit statelor membre să sprijine mai simplu proiectele de locuinţe accesibile, inclusiv pentru gospodării care, deşi nu fac parte din categoriile vulnerabile, nu pot accesa o locuinţă în condiţiile pieţei. În paralel, Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) vizează finanţări de 6 miliarde de euro pentru locuinţe accesibile şi sustenabile în 2026, la nivelul UE, pentru construcţii noi, renovare şi inovare, potrivit comunicatului remis de către FIDES.

Unul dintre principalii vorbitori în cadrul summitului, Matthew Baldwin, Head of the European Commission Task Force on Housing şi Deputy Director-General în DG ENER, va aduce în discuţie modul în care noul cadru european pentru locuire accesibilă poate fi transpus în soluţii pentru România, prin mobilizarea investiţiilor publice şi private şi utilizarea instrumentelor europene de finanţare şi asistenţă tehnică, se arată în comunicat.

De ce este nevoie acum de o discuţie despre locuirea accesibilă

40,7% dintre români locuiau în 2024 în gospodării supraaglomerate, faţă de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor de la Eurostat. Deşi aproximativ 94% din populaţie trăia într-o locuinţă proprietate personală, cea mai mare pondere din UE, această rată ridicată nu descrie, singură, condiţiile de locuire. La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021, aproximativ 25% din locuinţele din România erau neocupate. Mai mult, situaţia locuirii diferă semnificativ de la o regiune la alta. Marile centre urbane şi zonele metropolitane se confruntă cu presiuni ridicate asupra pieţei locuinţelor şi chiriilor, în timp ce alte localităţi se confruntă cu declin demografic, locuinţe neocupate şi un fond construit care necesită investiţii. În acest context, provocarea nu este doar construirea de noi locuinţe, ci şi îmbunătăţirea fondului existent şi dezvoltarea unor soluţii adaptate nevoilor diferitelor teritorii. Potrivit unor analize ale Comisiei Europene, veniturile reduse şi dobânzile ridicate limitează posibilitatea de a cumpăra o locuinţă, iar presiunile asupra accesibilităţii chiriilor sunt semnificative, mai ales în zonele urbane, se arată în comunicat.

La toate acestea se adaugă o vulnerabilitate structurală majoră: riscul seismic, în faţa căruia România este mai expusă decât majoritatea statelor UE. Consolidarea clădirilor devine astfel o urgenţă de siguranţă publică, iar acest efort de investiţii trebuie cuplat direct cu măsuri de eficienţă energetică, ceea ce conduce atât la protejarea comunităţilor, cât şi la optimizarea costului locuirii. Un studiu realizat pentru BERD arată că finanţarea locuirii accesibile trebuie însoţită de măsuri care reduc costurile şi riscurile proiectelor. Printre acestea se numără identificarea şi folosirea terenurilor şi clădirilor publice care pot fi destinate locuirii, pregătirea unor proiecte viabile pentru finanţare şi creşterea capacităţii autorităţilor locale de a pregăti şi implementa astfel de proiecte. În România, BERD şi Ministerul Dezvoltării colaborează la definirea unor instrumente şi modele de finanţare care să permită dezvoltarea unui număr mai mare de locuinţe accesibile şi sociale în perioada de programare europeană 2028-2034, potrivit comunicatului.

Planul european pentru locuinţe accesibile a deschis o nouă etapă în politica europeană privind locuirea, cu accent pe creşterea ofertei, mobilizarea investiţiilor şi sprijinirea celor pentru care accesul la o locuinţă devine tot mai dificil. Comisia Europeană atrage atenţia inclusiv asupra situaţiei lucrătorilor esenţiali care nu îşi mai permit să locuiască în comunităţile pe care le deservesc, se precizează în comunicat.

Potrivit estimărilor Comisiei, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuinţe suplimentare în fiecare an, peste cele aproximativ 1,6 milioane construite anual în prezent. Investiţiile necesare pentru acoperirea acestui deficit sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de euro anual, conform comunicatului de presă remis redacţiei de către FIDES.