Franţa şi alte ţări urmează să recunoască statul Palestina

Franţa şi alte câteva ţări urmează să recunoască luni statul Palestina, încercând să exercite o presiune suplimentară asupra Israelului la deschiderea reuniunii anuale a ONU, la New York, care va fi dominată de războiul din Gaza, relatează AFP.

Această recunoaştere, cu o semnificaţie în esenţă simbolică, prevăzută în cadrul unui summit organizat de Franţa şi Arabia Saudită privind viitorul soluţiei cu două state, israelian şi palestinian, care să coexiste în pace şi siguranţă, este rezultatul unui proces de câteva luni pentru care Emmanuel Macron a luptat cu tenacitate.

El a permis adoptarea de către majoritatea covârşitoare a Adunării Generale a ONU a unui text care susţine un viitor stat palestinian, excluzând fără echivoc mişcarea islamistă Hamas. O condiţie cerută de multe ţări occidentale.

Palestinienii „vor o naţiune, vor un stat şi nu trebuie să-i împingem către Hamas. Dacă nu le oferim perspective politice şi o astfel de recunoaştere (...), vor rămâne blocaţi cu Hamas ca singură soluţie”, a justificat duminică preşedintele francez în emisiunea Face the Nation de pe CBS.

„Dacă vrem să izolăm Hamas, procesul de recunoaştere şi planul de pace care îl însoţeşte sunt o condiţie prealabilă”, a adăugat el.

Înainte chiar de această reuniune la ONU, Regatul Unit, Canada, Australia şi Portugalia au recunoscut oficial duminică statul palestinian.

Conform verificărilor şi calculelor AFP, numărul ţărilor care recunosc statul palestinian a ajuns astfel la cel puţin 145 din 193 de state membre ale ONU. Acest lucru nu schimbă statutul de observator al palestinienilor la ONU, a căror aderare deplină a fost blocată de Statele Unite.

Mai multe alte ţări ar urma să se alăture mişcării luni, printre care, pe lângă Franţa, Andorra, Belgia, Luxemburg, Malta şi San Marino, potrivit preşedinţiei franceze.

Aceste anunţuri vin în contextul în care armata israeliană şi-a intensificat ofensiva în Gaza, declanşată de un atac mortal al Hamas în 2023, şi în care presiunea asupra Israelului se accentuează în faţa situaţiei umanitare dezastruoase din teritoriul palestinian asediat.

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care urmează să ia cuvântul luni la summit prin videoconferinţă, întrucât nu a primit viză din partea Statelor Unite, a salutat noile recunoaşteri ca fiind „un pas important şi necesar către concretizarea unei păci juste şi durabile”.

Dar unii diplomaţi se tem de răzbunarea Israelului.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat duminică faptul că nu va exista un stat palestinian şi a ameninţat cu extinderea colonizării în Cisiordania, în timp ce doi miniştri israelieni de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich, au cerut anexarea acestui teritoriu palestinian ocupat.

Dar „nu trebuie să ne simţim intimidaţi de riscul represaliilor, pentru că, indiferent ce am face, aceste acţiuni vor continua”, a insistat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un interviu acordat AFP, referindu-se la războiul din Gaza şi la „anexarea insidioasă a Cisiordaniei”.

În acest context, discursul lui Benjamin Netanyahu în faţa Adunării Generale a ONU de vineri este foarte aşteptat, la fel ca şi cel al lui Donald Trump de marţi, în condiţiile în care Statele Unite, principalul aliat al Israelului, s-au opus în mod clar acestui proces de recunoaştere, considerând că Autoritatea Palestiniană nu este un partener credibil pentru pace.

Departamentul de Stat a criticat duminică anunţurile „pentru galerie”, afirmând că „preferă o diplomaţie serioasă”.

Pentru Max Rodenbeck, de la International Crisis Group, orice efort diplomatic pentru susţinerea drepturilor palestinienilor este „binevenit”, dar fără „măsuri concrete” care să îl însoţească, aceste recunoaşteri riscă să „distragă atenţia de la realitate, care este dispariţia accelerată a vieţii palestinienilor pe pământul lor natal”.

Atacul din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului de către Hamas a dus la moartea a 1.219 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit datelor oficiale.

Potrivit Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, ripostele israeliene au dus la moartea a 65.062 de palestinieni, în majoritate civili, în Fâşia Gaza, unde Hamas a preluat puterea în 2007.

Dacă războiul din Gaza riscă să eclipseze multe alte crize din întreaga lume în această săptămână la ONU, câteva dosare ar trebui totuşi să ajungă pe ordinea de zi, cum ar fi negocierile privind programul nuclear iranian sau războiul din Ucraina şi riscurile din restul regiunii, cu o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate luni, privind incursiunea avioanelor ruse în spaţiul aerian al Estoniei.