Franţa şi Marea Britanie au cele mai solide centre economice ale Europei

Puterea economică a Europei este concentrată într-un număr relativ mic de regiuni, ancorate de oraşe importante la nivel global, precum Paris, Londra, Milano, Munchen şi Madrid. Visualcapitalist.com prezintă harta, respectiv clasamentul celor mai solide centre economice ale Europei, după PIB-ul regional, utilizând cele mai recente date publicate de Eurostat şi Oficiul Naţional de Statistică din Regatul Unit. Împreună, aceste regiuni servesc drept principalele centre ale continentului pentru finanţe, industrie, tehnologie, comerţ şi servicii de afaceri.

Din clasament reiese un model clar: multe dintre cele mai mari economii regionale ale Europei sunt grupate de-a lungul coridorului Banana Albastră, care se întinde din sudul Angliei, prin ţările Benelux şi vestul Germaniei, până în nordul Italiei, şi care a format mult timp coloana vertebrală a economiei europene.

• Povestea a două oraşe

Ile-de-France este cel mai puternic centru economic al Europei, generând un PIB de 866 de miliarde de euro. Ancorată de Paris, regiunea reprezintă aproape o treime din producţia economică a Franţei, în ciuda faptului că găzduieşte doar aproximativ o cincime din populaţia ţării. Influenţa sa se extinde mult dincolo de Franţa, prin rolurile sale în finanţe, servicii pentru afaceri, bunuri de lux, turism şi guvernare.

Echivalentul britanic al regiunii Ile-de-France, Marea Londră (Greater London), ocupă locul al doilea în Europa, cu un PIB regional echivalent cu 713 miliarde de euro. Greater London cuprinde zona urbană din jurul capitalei britanice, care este un centru global pentru sectoare precum finanţele, asigurările şi mass-media.

Londra şi Parisul au fost două dintre cele mai importante centre economice şi politice ale Europei timp de secole. Cele două oraşe sunt, astăzi, regiuni ancorate care atrag mai mulţi turişti internaţionali decât aproape oricare alt loc la nivel mondial.

• Banana Albastră - coloana vertebrală a economiei europene

Producţia industrială europeană a fost concentrată timp de decenii într-un coridor mic, non-contiguu, care începe în Anglia şi se extinde până în nordul Italiei. Datorită formei sale, acest coridor a fost denumit Banana Albastră sau Axa Liverpool-Milano. Banana Albastră serveşte drept coloană vertebrală a economiei europene. Coridorul este concentrat în jurul centrelor industriale germane, cum sunt regiunile Köln (237 miliarde euro), Stuttgart (285 miliarde euro) şi Bavaria Superioară (359 miliarde euro), ultima dintre acestea incluzând Munchenul.

Cu toate acestea, coridorul se extinde şi în principalele regiuni portuare din Olanda de Nord (243 miliarde euro) şi de Sud (231 miliarde euro), precum şi în regiuni productive din nordul Italiei, precum Lombardia (505 miliarde euro) şi Veneto (201 miliarde euro).

• ”Economia Spiriduşului”

Majoritatea regiunilor care alimentează economia europeană în timpurile moderne au fost centre de activitate industrială sau comercială timp de secole, fie în Marea Nordului, fie în Mediterana de Vest.

O excepţie notabilă apare în regiunea irlandeză Eastern & Midland, care, cu o valoare de 336 de miliarde de euro, are un PIB regional mai mare decât Catalonia (Spania, 302 miliarde euro) sau regiunea Lazio (Italia, 246 miliarde euro).

Deşi Eastern & Midland, unde se află Dublin, este într-adevăr o zonă productivă şi extrem de dezvoltată, PIB-ul masiv al regiunii este atribuibil în mare parte practicilor contabile ale marilor companii multinaţionale care îşi păstrează birourile europene în Dublin în scopuri fiscale. Această distorsionare a indicatorilor macroeconomici reprezintă ”economia Spiriduşului”.

• FMI a înrăutăţit previziunile de creştere a economiei zonei euro

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit, luna aceasta, previziunile de creştere a economiei zonei euro în acest an şi a revizuit în sus aşteptările privind inflaţia, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, şi a avertizat că situaţia s-ar putea înrăutăţi dacă persistă preţurile ridicate la energie, transmite Reuters, conform Agerpres.

În raportul privind economia celor 21 de ţări care folosesc moneda euro, instituţia financiară internaţională previzionează o creştere economică de 0,9% anul acesta, după ce, în aprilie, prognoza un avans de 1,1%, în timp ce inflaţia ar urma să se situeze la 2,8%, de la un nivel de 2,6% estimat anterior. Deja, în aprilie, FMI înrăutăţise previziunile de creştere a economiei zonei euro, faţă de estimarea din ianuarie.

”După o perioadă de creştere la potenţial şi o inflaţie care s-a menţinut în jurul ţintei BCE de 2%, perspectivele pentru zona euro s-au redus”, a apreciat FMI, referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu ca la ”un şoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”.

”Un şoc energetic chiar mai persistent ar majora şi mai mult inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, iar declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. O escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu sau întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităţilor în Ucraina şi noi ajustări de politică comercială constituie riscuri suplimentare”, se arată în raport.

• Economia Marii Britanii nu pare afectată de efectele războiului din Iran

Economia Marii Britanii a crescut cu 0,6% în primele trei luni din acest an, marcând al treilea an în care se înregistrează un avans solid în primul trimestru, a anunţat, în luna mai, Oficiul Naţional de Statistică de la Londra, un indiciu potrivit căruia companiile şi consumatorii fac faţă efectelor războiului din Iran, deşi turbulenţele interne afectează costurile de împrumut, conform Reuters şi Bloomberg.

În trimestrul al patrulea din 2025, creşterea a fost de numai 0,2%. Expansiunea din primele trei luni din acest an este în linie cu previziunile analiştilor, dar o depăşeşte pe cea a Băncii Angliei, care se aştepta la un avans de 0,5%.

În februarie, înaintea începerii conflictului din Iran, PIB-ul Regatului Unit a crescut cu 0,4%, iar în martie a înregistrat un avans de 0,3%, datorită sectorului serviciilor, producţiei industriale şi construcţiilor. Economiştii se aşteptau la un uşor declin în martie.

Dar, analiştii avertizează că există riscuri la adresa evoluţiei economiei în urma efectelor războiului din Iran. Companiile au raportat majorarea costurilor cu energia în aprilie şi o cerere mai slabă, sporind temerile privind stagflaţia.

Analiştii de la Capital Economics se aşteaptă ca PIB-ul Marii Britanii să stagneze în trimestrele doi şi trei, iar în cel mai grav scenariu, Marea Britanie să intre în recesiune.