G7 renunţă la declaraţia comună în legătură cu Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat marţi de la summitul G7 cu un nou ajutor din partea ţării gazdă, Canada, pentru războiul împotriva Rusiei, dar fără o declaraţie comună de sprijin din partea membrilor şi fără şansa de a se întâlni cu preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters, potrivit căruia precizăm informaţiile următoare.

Ţările din G7 au avut dificultăţi în a ajunge la un consens cu privire la conflictul din Ucraina, după ce Trump şi-a exprimat sprijinul pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi a părăsit summitul cu o zi mai devreme pentru a se ocupa de la Washington de conflictul dintre Israel şi Iran.

Canada a renunţat la planurile G7 de a emite o declaraţie fermă cu privire la războiul din Ucraina, în urma împotrivirii Statelor Unite, a declarat un oficial canadian.

Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunţat că Ottawa va acorda Kievului o nouă asistenţă militară în valoare de 2 miliarde de dolari canadieni (1,47 miliarde de dolari americani) şi va impune noi sancţiuni financiare.

Într-o postare pe Telegram, Zelenski a declarat că le-a spus liderilor G7 că „diplomaţia se află acum într-o stare de criză” şi că trebuie să continue să îi solicite lui Trump „să îşi folosească influenţa reală” pentru a forţa încetarea războiului.

Deşi Canada este unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei, capacitatea sa de a o ajuta este cu mult depăşită de cea a Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Kiev. Zelenski a declarat că speră să discute cu Trump despre achiziţionarea de arme suplimentare.

După încheierea summitului din staţiunea montană Kananaskis, din Munţii Stâncoşi, Carney a emis o declaraţie a preşedinţiei care rezumă concluziile.

„Liderii G7 şi-au exprimat sprijinul pentru eforturile preşedintelui Trump de a obţine o pace justă şi durabilă în Ucraina”, se arată în declaraţie.

„Ei au recunoscut că Ucraina s-a angajat să respecte un armistiţiu necondiţionat şi au convenit că Rusia trebuie să facă acelaşi lucru. Liderii G7 sunt hotărâţi să exploreze toate opţiunile pentru a maximiza presiunea asupra Rusiei, inclusiv sancţiunile financiare”, se spune în text.

Canada deţine preşedinţia rotativă a G7 în acest an. Ceilalţi lideri nu trebuie să semneze declaraţiile preşedintelui G7.

„Ar fi lucruri pe care unii dintre noi, inclusiv Canada, le-am spune în plus faţă de ceea ce s-a spus în rezumatul preşedintelui”, a declarat Carney la conferinţa de presă de închidere.

Trump a fost de acord cu o declaraţie comună, publicată luni, în care se solicită o soluţionare a conflictului dintre Israel şi Iran.

„Am adoptat o declaraţie având în vedere situaţia excepţională şi rapidă din Iran”, a explicat Carney. „Ne-am concentrat pe acest aspect specific. Am păstrat acest subiect (Ucraina) pentru rezumatul meu în calitate de preşedinte”, a precizat el.

Un oficial european a declarat că liderii i-au subliniat lui Trump intenţia lor de a adopta o poziţie dură faţă de Rusia, iar Trump a părut impresionat, deşi, în principiu, nu este de acord cu sancţiunile.

Trei diplomaţi europeni au declarat că au primit semnale din partea lui Trump că doreşte să intensifice presiunea asupra lui Putin şi să ia în considerare un proiect de lege al Senatului SUA elaborat de senatorul Lindsey Graham, dar că deocamdată nu s-a angajat la nimic.

„Mă întorc în Germania cu un optimism prudent că în zilele următoare se vor lua şi în America decizii pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.

Liderii G7 au convenit asupra altor şase declaraţii, referitoare la traficul de migranţi, inteligenţa artificială, mineralele critice, incendiile forestiere, represiunea transnaţională (acţiuni întreprinse de un stat pentru a viza, ameninţa sau reduce la tăcere disidenţii şi criticii care trăiesc în afara graniţelor sale. - n.r.) şi calculul cuantic.

KREMLINUL AFIRMĂ CĂ G7 PARE „MAI DEGRABĂ INUTIL”

Trump a declarat luni că trebuie să se întoarcă cât mai repede la Washington din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, unde escaladarea atacurilor dintre Iran şi Israel a crescut riscul unui conflict regional mai amplu.

Un oficial al Casei Albe a declarat marţi că Trump a explicat că s-a întors în SUA deoarece este mai bine să participe personal la reuniunile de nivel înalt ale Consiliului Naţional de Securitate, decât prin telefon.

La sosirea la summit, Trump a declarat că Grupul celor Opt a greşit când a expulzat Rusia după ce Putin a ordonat ocuparea Crimeei în 2014.

Kremlinul a comentat marţi că Trump are dreptate şi că G7 nu mai are importanţă pentru Rusia şi pare „destul de inutil”.

Mulţi lideri sperau să negocieze acorduri comerciale cu Trump, dar singurul acord semnat a fost finalizarea acordului dintre SUA şi Marea Britanie anunţat luna trecută. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a rămas la summit după plecarea lui Trump.

Carney a invitat şi ţări care nu sunt membre ale G7, precum Mexic, India, Australia, Africa de Sud, Coreea de Sud şi Brazilia, în încercarea de a consolida alianţele în alte părţi şi de a diversifica exporturile Canadei în afara Statelor Unite.

Carney l-a întâmpinat călduros marţi pe omologul său indian, Narendra Modi, după doi ani de relaţii tensionate între Canada şi India.