Guvernul Elveţiei reduce prognoza de creştere economică pentru 2026

Guvernul Elveţiei a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru 2026, avertizând că tarifele comerciale punitive impuse de administraţia Trump afectează grav industriile exportatoare ale ţării şi creează riscuri majore pentru activitatea economică, relatează CNBC.

Executivul elveţian a menţinut estimarea de creştere economică de 1,3% în 2025, dar a redus prognoza pentru 2026 la 0,9%, faţă de o estimare anterioară de 1,2%.

Oficialii au precizat că această creştere este ”semnificativ sub media istorică a Elveţiei” şi reflectă impactul cumulativ al noilor tarife americane.

”Tarifele impuse de SUA au întunecat suplimentar perspectivele economice ale Elveţiei”, a transmis guvernul într-un comunicat de presă.

Elveţia, una dintre cele mai dependente economii de export din lume, a fost lovită în august de tarife de 39% pe exporturile către SUA, după ce o delegaţie elveţiană nu a reuşit să ajungă la un acord comercial la Washington, una dintre cele mai ridicate cote tarifare specifice impuse de administraţia Trump.

Printre principalele produse afectate se numără ceasurile de lux, produsele farmaceutice şi metalele preţioase, dar şi ciocolata, cosmeticele şi produsele de îngrijire a pielii. Produsele farmaceutice brevetate au fost vizate de tarife de 100%, cu excepţia companiilor care deţin sau construiesc fabrici în SUA.

Guvernul a avertizat că, în condiţiile actuale, cererea globală pentru bunuri şi servicii elveţiene va creşte doar modest în trimestrele următoare, iar tarifele ”pun o povară grea asupra sectoarelor afectate şi companiilor orientate spre export, cu efecte de propagare semnificative asupra economiei în ansamblu”.

De asemenea, executivul a atras atenţia că majoritatea partenerilor comerciali ai SUA beneficiază de tarife mai mici, ceea ce plasează exportatorii elveţieni într-un dezavantaj competitiv.

”Dacă Elveţia ar ajunge la un acord cu SUA sau dacă politica comercială globală s-ar relaxa, perspectivele s-ar îmbunătăţi. În prezent, însă, riscurile descendente predomină”, au adăugat oficialii.

Un alt factor de presiune asupra economiei îl reprezintă aprecierea francului elveţian, considerat un activ-refugiu în perioade de incertitudine globală. Moneda s-a întărit cu peste 12% de la începutul anului, complicând eforturile Băncii Naţionale a Elveţiei de a evita deflaţia şi dobânzile negative.

”O deteriorare a mediului internaţional nu poate fi exclusă”, au spus autorităţile, adăugând că eventuale corecţii de piaţă sau tensiuni geopolitice ar putea creşte suplimentar presiunea de apreciere asupra francului.

Economiştii avertizează asupra riscului de recesiune. Charlotte de Montpellier, economist-şef pentru Franţa şi Elveţia la ING, a declarat pentru CNBC că ”riscurile pentru economia elveţiană cresc semnificativ”, estimând un impact direct de 0,86% asupra PIB în primii doi ani de la majorarea tarifelor. Ea a revizuit prognoza de creştere pentru 2026 la 0,8%, aproape la jumătate faţă de începutul anului.

Melanie Debono, economist senior la Pantheon Macroeconomics, anticipează că Elveţia va intra în recesiune în a doua jumătate a anului, cu o scădere de 0,2% a PIB-ului în fiecare dintre trimestrele trei şi patru, din cauza declinului exporturilor şi investiţiilor.

În plan corporativ, Georges Kern, CEO-ul Breitling, a descris tarifele de 39% drept ”o veste îngrozitoare” pentru industria elveţiană, dar a spus că este optimist privind o soluţie rapidă.

”39% tarife este ceva oribil, dar cred că va fi rezolvat. Politicienii elveţieni ştiu să discute cu oamenii de afaceri, iar administraţia Trump este formată din oameni de afaceri”, a spus el.

Pentru a contracara impactul, Breitling a majorat preţurile globale cu 4%, o ajustare menită să compenseze parţial costurile suplimentare generate de noile tarife.