GUVERNUL PREGĂTEŞTE REFORMA PENSIILOR SPECIALE Supraimpozitarea pensiilor ce depăşesc indemnizaţia preşedintelui, refuzată de liderii coaliţiei PSD-PNL-UDMR

Guvernul va adopta săptămâna viitoare un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale şi de serviciu, care reprezintă un jalon important din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Chiar dacă această reformă ar fi trebui finalizată până la 31 decembrie 2022, se pare că guvernul a obţinut acordul Comisiei Europene pentru o amânare, care să nu depăşească însă termenul de plată pentru viitoarea cerere de plată din PNRR, care va fi înaintată în prima jumătate a anului viitor. Surse din Cabinetul Ciucă susţin că proiectul legislativ a intrat, ieri, pe circuitul de avizare interministerial şi că se va afla pe ordinea de zi a unei şedinţe de guvern ce va avea loc în ultimele zile din 2022. Ulterior, proiectul va fi înaintat Parlamentului care îl va dezbate şi adopta în sesiunea care începe în februarie 2023.

Proiectul de lege prevede o reformă a pensiilor speciale bazată pe recomandările Băncii Mondiale, care susţine că pensiile militare nu sunt pensii de serviciu, opinie cu care, deocamdată, Comisia Europeană nu este de acord. Potrivit iniţiativei legislative, modificările faţă de actuala legislaţie se vor aplica pentru şase categorii de pensionari speciali: magistraţi, diplomaţi, funcţionarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanţe şi angajaţii Curţii de Conturi.

Surse din cadrul Guvernului ne-au spus că, în opinia lor, printre categoriile de venituri care ar trebui diminuate să se afle şi indemnizaţiile acordate foştilor şefi ai statului.

"Indemnizaţia pentru foştii şefi ai statului, care a ajuns lunar la 27.000 lei pentru fiecare dintre aceştia, ni se pare cam mare, dat fiind faptul că ea nu respectă principiul contributivităţii pentru pensionarii respectivi. Am mai propus ca toate pensiile care depăşesc valoarea acestei indemnizaţii, adică toate pensiile peste 27.000 lei lunar să fie supraimpozitate - iar aici ar intra şi pensiile magistraţilor, dar şi pensiile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi ale celor care au condus Curtea de Conturi -, dar liderii coaliţiei de guvernare nu au luat o decizie în acest sens, pentru că ei cred că o astfel de supraimpozitare va fi respinsă de Curtea Constituţională", ne-a transmis una dintre sursele citate.

Conform analizei efectuată de Banca Mondială şi a recomandărilor formulate de această instituţie, vor interveni următoarele modificări:

- Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare va creşte cu câte 6 luni/an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruţi de Banca Mondială;

- Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani;

- Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate;

- La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani.

În privinţa judecătorilor şi procurorilor, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulţi ani de activitate profesională. Cerinţa de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani şi ar trebui introdusă o cerinţă privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale care mai arată că pensia netă iniţială nu poate depăşi 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.