Ibrahim Traore, "mesia digital" al Africii de Vest: Cultul online al liderului militar din Burkina Faso

Asemenea lui Călin Georgescu, perceput de unii drept un "mesia" anti-sistem, căpitanul Ibrahim Traore este învestit online cu o aură de salvator în Burkina Faso, unde o mişcare digitală tot mai amplă îl glorifică prin imagini generate de inteligenţă artificială, imnuri deepfake şi propagandă algoritmică.

Imaginea tânărului lider militar, devenit simbol al luptei anti-imperialiste, este omniprezentă pe reţelele sociale. În videoclipuri TikTok virale, Traore apare conducând armate imaginare, învingând imperii occidentale şi fiind aclamat drept "noul Thomas Sankara" sau "Mesia Africii", conform The Africa Report, de la care relatăm cele ce urmează. Aceste imagini, adesea create artificial, alimentează o campanie online care combină frustrarea tinerei generaţii cu idealuri pan-africane şi respingerea influenţei occidentale.

Valul de susţinere a lui Traore a crescut după protestul masiv din 30 aprilie, la Ouagadougou. Demonstraţii mai mici au avut loc şi în Londra, Accra şi Montego Bay. Însă în online au circulat imagini false ale unor proteste inexistente în Nairobi sau New York, alături de clipuri deepfake în care vedete precum Rihanna sau Beyonce îi cântă laude.

Traore a preluat puterea în septembrie 2022, pe fondul crizei de securitate şi al tensiunilor faţă de Franţa, şi s-a prezentat ca un lider revoluţionar care rupe legăturile coloniale şi restabileşte suveranitatea. Analistul Jessica Moody susţine că Traore capitalizează frustrarea faţă de decenii de exploatare străină: "Este o dorinţă de a face Africa să redevină puternică, de a-şi lua soarta în propriile mâini."

Popularitatea lui Traore se bazează mai degrabă pe discursuri decât pe reforme concrete. Potrivit analistei Beverley Ochieng, el atrage tineri deziluzionaţi de promisiunile neoliberale şi de eşecurile post-independenţă. Într-un peisaj dominat de reţele sociale, mesajele vizuale, emoţionale şi anti-occidentale se propagă rapid. "Este populism algoritmic", spune cercetătorul Alidou Werem. "Contează mai mult imaginea decât politica."

Această imagine digitală a lui Traore este însă însoţită de un climat de represiune indirectă: criticii regimului, inclusiv jurnalişti şi activişti, sunt atacaţi online sau reduşi la tăcere de susţinători radicalizaţi, conform sursei citate.

"Critica a devenit sacrilegiu într-un peisaj în care liderul este sacralizat digital", avertizează Werem.

Deşi Traore a anunţat măsuri simbolice, precum tăierea salariilor miniştrilor, marile probleme rămân: peste două milioane de persoane sunt strămutate, iar zone întregi scapă controlului statului. Fără reforme reale în securitate şi guvernanţă, popularitatea sa online riscă să nu reziste în faţa realităţii de pe teren.

Într-un videoclip de tip deepfake devenit viral, acesta spune despre Africa: "nu este continentul care primeşte ajutoare, este continentul care oferă ajutoare".

Clipul, distribuit masiv pe TikTok şi Telegram, îl prezintă pe Ibrahim Traore într-un discurs fals dar convingător, construit cu ajutorul inteligenţei artificiale, în care acesta denunţă presupusele relaţii coloniale încă active dintre Africa şi marile puteri occidentale. "Colonialismul nu s-a încheiat, doar şi-a schimbat forma", declară avatarul său generat de AI. "Obişnuiaţi să luaţi cu forţa. Acum faceţi acorduri. Obişnuiaţi să conduceţi cu biciul. Acum conduceţi cu credite."

În acelaşi videoclip, Traore generat cu AI enumeră o serie de cifre impresionante despre bogăţiile Africii:

*"Africa deţine 70% din rezervele mondiale de cobalt" - Aprox. 60-70% din producţia globală de cobalt provine într-adevăr din Republica Democrată Congo (sursa: USGS 2023). Totuşi, "rezervele" globale de cobalt sunt estimate la 7,6 milioane tone, iar Congo are aproximativ 3,5 milioane - adică în jur de 46%, nu 70%.

*"Africa deţine 90% din rezervele de platină" - Aproape adevărat. Potrivit USGS, Africa de Sud deţine peste 90% din rezervele globale cunoscute de platină, iar continentul african în ansamblu depăşeşte acest procent.

*"Africa oferă 30% din producţia mondială de aur" - Parţial adevărat. În 2022, Africa a contribuit cu aproximativ 20-22% din producţia globală de aur (sursa: World Gold Council), mai ales prin ţări precum Ghana, Africa de Sud, Sudan şi Burkina Faso.

*"65% din diamantele lumii vin din Africa" - Aproximativ corect. În funcţie de cum sunt măsurate (valoare sau greutate), Africa furnizează între 55-60% din diamantele brute ale lumii, în special din Botswana, RDC, Angola şi Africa de Sud (sursa: Kimberley Process).

*"Africa deţine 35% din rezervele de uraniu" - Parţial adevărat. Africa are aproximativ 20% din rezervele globale de uraniu, dar contribuie cu mai mult la producţia globală - în jur de 18-19%, mai ales prin Niger şi Namibia (sursa: World Nuclear Association).

Declaraţiile sunt prezentate într-un ton emoţional şi acuzator, caracteristic propagandei digitale. "Luminile Parisului ard cu uraniul nostru, dar satele noastre n-au electricitate" este un alt exemplu din discursul deepfake, menit să alimenteze naraţiuni anti-occidentale şi să glorifice figura liderului burkinabez.