Industria fondurilor de investiţii a crescut de peste patru ori în ultimii 7 ani

Industria fondurilor de investiţii din România a crescut de peste 4,3 ori în ultimii şapte ani, de la aproximativ 320.000 de investitori în 2019 la peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale în august 2026, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), atrage atenţia că aproape 15% dintre români deţin criptoactive cu o valoare estimată la 12 miliarde de euro, într-o piaţă insuficient reglementată, care pune în pericol investitorii. În acelaşi timp, prof. univ. dr. Daniel David spune că, din perspectivă psihologică, în relaţia cu banii, românii combină o teamă ridicată de incertitudine cu o orientare tot mai pronunţată către câştigurile imediate, în detrimentul planificării pe termen lung, se arată în comunicat.

Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a VIII-a ediţie a Summitului Administratorilor de Fonduri din România (AAF), eveniment dedicat industriei şi profesioniştilor din asset management, informează AAF.

De la 320.000 la peste 1,4 milioane de investitori, în 7 ani. Ce provocări aduce viitorul?

Horia Gustă, preşedintele AAF, a apreciat că industria fondurilor de investiţii traversează o etapă de consolidare şi maturizare, marcată de creşterea activelor administrate şi a indicilor bursieri până la maxime istorice, de achiziţii şi tranzacţii între administratori, lansarea de noi fonduri şi interesul tot mai mare pentru investiţiile în acţiuni. Preşedintele AAF a evidenţiat şi provocările legislative, inclusiv cele legate de impozitarea diferenţiată, subliniind că progresul industriei este rezultatul efortului comun al administratorilor de fonduri, autorităţilor, instituţiilor bancare şi celorlalţi participanţi la piaţa de capital, relatează AAF.

„Acum şapte ani, la prima ediţie a Summitului AAF, industria fondurilor de investiţii număra aproximativ 320.000 de investitori. Astăzi, vorbim despre peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale, dintre care 329.000 investesc în fonduri de acţiuni. Este o evoluţie care arată cât de mult s-a schimbat piaţa, dar şi relaţia românilor cu economisirea şi investiţiile. Dacă în 2019 discutam despre cum putem dezvolta industria fondurilor de investiţii, astăzi provocarea este alta: cum transformăm economisirea şi investiţiile într-un comportament firesc, lunar, la nivelul întregii societăţi. România are nevoie de capital investit, economia are nevoie de investitori, iar investitorii au nevoie de încredere. La intersecţia acestor trei nevoi se află industria noastră. Rolul administratorilor de fonduri nu este doar să gestioneze active, ci şi să contribuie la finanţarea economiei, la dezvoltarea companiilor şi la creşterea bunăstării oamenilor. Rezultatele industriei sunt expresia unui efort comun, iar următoarea etapă de dezvoltare depinde de capacitatea noastră de a face investiţiile mai simple, mai accesibile şi mai bine înţelese de cât mai mulţi români”, a declarat Horia Gustă.

ASF: Aproape 15% dintre români deţin criptoactive. Mirajul câştigurilor rapide ridică probleme de protecţie a investitorilor

Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedinte ASF, a prezentat estimări potrivit cărora aproape 15% din populaţia României deţine astfel de active, evaluate la aproximativ 12 miliarde de euro, iar ponderea deţinătorilor ar putea urca spre 27-28% în 2030. Reprezentantul ASF a atras atenţia şi asupra faptului că România nu are desemnată o autoritate naţională competentă pentru supravegherea acestui sector, ceea ce duce la o lipsă de protecţie a investitorilor. Avrămescu a mai spus că mirajul câştigurilor peste noapte poate eroda încrederea în piaţa financiară, o piaţă construită în ultimele trei decenii prin eforturile instituţiilor, administratorilor şi a celorlalţi participanţi la piaţă, se arată în comunicat.

„Piaţa financiară din România traversează o perioadă de transformări importante, în care vedem atât o creştere a interesului pentru investiţii, cât şi o atracţie tot mai mare pentru instrumentele speculative. Estimăm că populaţia României deţine criptoactive în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, o sumă semnificativă, mai ales dacă o raportăm la cele 81 de miliarde de lei reprezentând activele pieţei fondurilor de investiţii. În acelaşi timp, fondurile de investiţii au demonstrat performanţe remarcabile. Cele mai performante cinci fonduri din România au înregistrat, în ultimul an, randamente cuprinse între 67% şi 73%, iar pe un orizont de trei ani, randamentele au ajuns la 165-187%. Dar trebuie să înţelegem că performanţele trecute nu garantează câştigurile viitoare. Evoluţiile recente de la BVB reprezintă, pentru o parte dintre investitori, un adevărat experiment despre cum este să pierzi la bursă. După o perioadă în care mulţi s-au obişnuit doar să câştige, descoperă acum că pieţele pot şi să scadă, lucru care face parte din viaţa normală, sănătoasă a unei burse. Investiţiile nu înseamnă doar creştere continuă, ci şi volatilitate, disciplină şi capacitatea de a înţelege riscurile. Tocmai de aceea, educaţia financiară şi protecţia investitorilor trebuie să rămână priorităţi. Avem nevoie de o piaţă mai matură, mai transparentă şi mai bine reglementată, în care oamenii să investească informat, nu atraşi exclusiv de promisiunea unor câştiguri rapide”, a declarat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Românii se tem de incertitudine, privesc bogăţia cu suspiciune şi au tot mai puţină răbdare să investească pe termen lung

Invitatul special al Summitului din acest an a fost rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, care a analizat dimensiunea psihologică a investiţiilor. Potrivit acestuia, deşi românii au potenţial intelectual şi creativ comparabil cu al altor naţiuni, au şi o combinaţie de factori psihoculturali care limitează capacitatea de a economisi, de a investi şi de a construi prosperitate pe termen lung. Daniel David a apreciat că românii au o aversiune mare faţă de incertitudine, de aici şi preferinţa pentru păstrarea banilor în numerar, depozite sau titluri de stat, în detrimentul investiţiilor cu risc mai ridicat, dar şi cu potenţial mai mare de câştig. Profesorul universitar a atras atenţia şi asupra faptului că, de peste două decenii, sistemul educaţional produce generaţii în care proporţia elevilor care nu reuşesc să utilizeze eficient competenţele dobândite este foarte ridicată, apropiindu-se de 50%, iar acest lucru înseamnă că mulţi oameni nu au instrumentele necesare pentru a înţelege situaţii complexe, pentru a evalua riscuri sau pentru a reacţiona eficient în condiţii de incertitudine, transmite AAF.

„Românii au o problemă majoră în relaţia cu incertitudinea. Percepem imprevizibilul mai degrabă ca pe un pericol decât ca pe o oportunitate, ceea ce explică şi reticenţa faţă de investiţiile care presupun volatilitate şi risc. Paradoxal însă, deşi ne temem de risc, ne dorim câştiguri rapide. În ultimii ani, am trecut de la o societate dispusă să facă sacrificii în prezent pentru un viitor mai bun la una care îşi doreşte beneficii imediate. Vrem să trăim bine acum, vrem câştiguri mari şi rapide şi avem tot mai puţină răbdare să construim pentru viitor. În plus, avem o relaţie complicată cu prosperitatea. Suntem încă, într-o anumită măsură, solidari în sărăcie şi privim cu suspiciune inegalitatea economică. Persistă stereotipul că oamenii bogaţi fie au furat, fie au avut noroc, în loc să recunoaştem că succesul poate veni şi din competenţă, muncă sau inteligenţă. Dar poate cea mai mare problemă este lipsa încrederii interpersonale. Nu avem suficientă încredere unii în ceilalţi, nu cooperăm bine şi, în consecinţă, nu reuşim să construim instituţiile moderne de care avem nevoie pentru a ne valorifica potenţialul. Avem capacitate intelectuală şi creativă, dar nu ştim întotdeauna să o transformăm în performanţă şi prosperitate. Toate acestea sunt amplificate de analfabetismul funcţional şi de incapacitatea sistemului educaţional de a forma competenţe practice. Avem nevoie de educaţie financiară, dar nu doar ca materie în plus la şcoală, ci ca parte a unei educaţii de calitate, care să îi înveţe pe oameni să înţeleagă riscurile, să ia decizii informate şi să gândească pe termen lung”, a declarat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Corecţiile bursiere sunt necesare pentru maturizarea investitorilor: „Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piaţă care doar creşte.”

Consolidarea industriei, diversificarea produselor de investiţii şi maturizarea comportamentului investitorilor au fost primele subiecte abordate la Summitul din acest an. Mihai Purcărea, preşedinte şi director general BRD Asset Management, şi Dan Dascăl, director general BT Asset Management, au subliniat că dezvoltarea pieţei depinde atât de capacitatea administratorilor de a inova şi de a facilita accesul la produse financiare, cât şi de disponibilitatea investitorilor de a adopta strategii pe termen lung şi de a accepta volatilitatea bursieră, se precizează în comunicat.

„Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piaţă care doar creşte. După ani la rând de randamente pozitive, investitorii încep să considere că această evoluţie este normală şi că, dacă piaţa a crescut anul trecut cu 15% sau 20%, va păstra ritmul şi pe mai departe. Oamenii au tendinţa să gândească pe termen scurt şi să extrapoleze performanţele recente, fără să mai ia în calcul riscurile. În realitate, volatilitatea şi turbulenţele sunt parte firească a funcţionării pieţelor financiare. Corecţiile nu sunt doar normale, ci şi extrem de sănătoase. Este important însă să înţeleagă că investiţiile presupun disciplină, răbdare şi acceptarea riscului, nu doar aşteptarea unor câştiguri rapide. Poate că uneori avem nevoie chiar de corecţii mai lungi şi mai dureroase pentru a înţelege cu adevărat acest lucru. Nu putem construi o industrie solidă dacă investitorii se sperie la prima scădere. Iar această maturitate nu se dobândeşte doar din teorie, ci şi din experienţă. De aceea, încurajăm economisirea şi investiţiile lunare, recurente, care reduc tentaţia de a încerca să anticipezi permanent cel mai bun moment de intrare în piaţă”, a declarat Mihai Purcărea.

Acesta consideră că procesul de consolidare a industriei va favoriza atât achiziţiile, ca instrument de dezvoltare accelerată, cât şi apariţia unor administratori independenţi, specializaţi în produse inovatoare şi de nişă. În opinia sa, dezvoltarea pieţei în ansamblu depinde în continuare de diversificarea produselor, dar şi de introducerea contului global, care ar facilita distribuţia fondurilor prin mai multe reţele bancare şi ar stimula concurenţa. Totodată, Purcărea subliniază importanţa investiţiilor lunare, recurente şi automatizate, care îi ajută pe investitori să evite deciziile emoţionale şi încercările de a anticipa fluctuaţiile pieţei, potrivit comunicatului.

La rândul său, Dan Dascăl, director general BT Asset Management, consideră că piaţa investiţiilor are încă un potenţial considerabil de dezvoltare, întrucât economisirea populaţiei rămâne puternic legată de depozitele bancare, informează AAF.

„Din perspectiva reacţiei la volatilitate, putem identifica trei categorii de investitori. Prima este formată din cei nou intraţi, care se sperie atunci când pieţele scad şi au tendinţa să îşi retragă banii, uneori în cele mai nepotrivite momente. A doua categorie sunt investitorii experimentaţi, care înţeleg fluctuaţiile pieţei şi valorifică oportunităţi de cumpărare. A treia categorie este cea a investitorilor care economisesc şi investesc regulat, care nu încearcă să anticipeze, ci îşi construiesc portofoliile cu disciplină şi consecvenţă. Aceasta este categoria de investitori pe care trebuie să o dezvoltăm, prin educaţie financiară, comunicare constantă şi produse adaptate nevoilor şi profilului de risc al fiecăruia. O piaţă matură nu se construieşte doar prin atragerea de noi investitori, ci şi prin capacitatea acestora de a rămâne în piaţă atunci când apar perioade de volatilitate. În acelaşi timp, digitalizarea şi modernizarea distribuţiei sunt esenţiale. Produsele româneşti de investiţii pot concura cu cele de pe pieţele europene, dar trebuie să poată ajunge mai uşor la investitori. Introducerea contului global şi extinderea canalelor de distribuţie ar crea oportunităţi importante atât pentru administratori, cât şi pentru clienţi. Viitorul industriei depinde de capacitatea noastră de a transforma interesul pentru economisire într-un comportament investiţional constant, informat şi responsabil”, a declarat Dan Dascăl.

Doar 30% dintre investitorii care se consideră experţi au cunoştinţe financiare de bază!

Despre tendinţele globale ale industriei fondurilor de investiţii au vorbit la Summitul AAF din acest an Daniil Navarnov, Chief Growth and Transformation Officer, International Partner Networks Division, Amundi, Kamil Miko³ajczak, Sales Manager CEE, Franklin Templeton şi Istvan Al-Hilal, CFA, Head of CEE, Fidelity International, se precizează în comunicat.

Daniil Navarnov, a identificat cinci tendinţe majore care schimbă industria administrării investiţiilor: transformările demografice şi redistribuirea averii, creşterea exigenţelor investitorilor, digitalizarea, extinderea reglementărilor şi presiunea asupra marjelor de profit. El a evidenţiat transformările majore ale industriei globale de asset management, determinate de creşterea averii financiare, transferul capitalului către generaţiile digitale şi dezvoltarea accelerată a investiţiilor recurente în ETF-uri, dar a atras atenţia asupra decalajului dintre încrederea investitorilor în propriile cunoştinţe şi competenţele lor reale, se arată în comunicat.

„Averea financiară mondială continuă să crească, iar o parte tot mai importantă a acesteia trece către generaţii obişnuite să utilizeze instrumente digitale şi să ia singure decizii de investiţii. Vedem o dezvoltare accelerată a platformelor online şi a planurilor de investiţii recurente în ETF-uri, o tendinţă care a schimbat deja comportamentul investitorilor din Europa de Vest şi care va continua să se extindă şi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România. Există însă un paradox important: încrederea investitorilor în propriile decizii nu este întotdeauna susţinută de cunoştinţele lor financiare. Studiul nostru global Decoding Investors 2026, realizat în 26 de ţări, arată că numai 44% dintre investitorii chestionaţi au răspuns corect la trei întrebări financiare de bază, iar în rândul celor care se consideră experţi procentul este de doar 30%. În ultimii ani, a fost relativ uşor să atragem noi investitori, pentru că pieţele au crescut. Mulţi au cumpărat produse de investiţii şi au obţinut randamente pozitive, ceea ce poate crea impresia că investiţiile sunt simple şi că orice decizie este una bună. Dar pieţele nu vor creşte la nesfârşit. Atunci când vor apărea corecţii, investitorii care nu înţeleg suficient riscurile ar putea descoperi că încrederea lor a fost mai mare decât competenţa reală. De aceea, responsabilitatea industriei nu este doar să ofere acces mai rapid şi mai simplu la investiţii, ci şi să contribuie la educaţia financiară şi la luarea unor decizii informate. În acelaşi timp, îmbătrânirea populaţiei şi presiunile asupra sistemelor publice de pensii creează nevoia unor soluţii de investiţii pe termen lung, adaptate fiecărei etape a vieţii. Viitorul va fi definit nu doar de tehnologie, ci şi de calitatea consultanţei, de inovarea produselor şi de capacitatea noastră de a câştiga şi păstra încrederea investitorilor. De aceea, responsabilitatea industriei nu se limitează la facilitarea unui acces mai rapid şi mai simplu la investiţii, ci presupune şi promovarea educaţiei financiare şi a luării unor decizii informate, inclusiv prin valorificarea oportunităţilor oferite de inteligenţa artificială.”, a declarat Daniil Navarnov.

La rândul său, Kamil Miko³ajczak, Sales Manager CEE, Franklin Templeton, a analizat experienţa Poloniei, unde industria fondurilor tradiţionale a rămas orientată preponderent către instrumente cu venit fix, în timp ce o parte dintre investitorii tineri s-au îndreptat spre ETF-uri şi platforme digitale. În opinia lui, România poate profita de această experienţă pentru a dezvolta din timp produse diversificate şi canale de distribuţie adaptate generaţiilor care preferă interacţiunea online. În opinia sa, dezvoltarea unei pieţe de masă presupune atât atragerea investitorilor cu venituri medii, nu doar a celor cu averi mari, cât şi digitalizarea şi simplificarea accesului la produse financiare, fără diminuarea protecţiei investitorilor, se arată în comunicat.

„România are oportunitatea de a recupera mai rapid decalajele faţă de pieţele dezvoltate şi, în acelaşi timp, de a evita unele dintre greşelile făcute în regiune. Aici vedem un interes tot mai mare pentru fondurile de acţiuni, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv. Dar industria trebuie să se adapteze la noile generaţii de investitori. Tinerii nu vor mai avea aceeaşi relaţie cu sucursalele bancare şi cu modelele tradiţionale de distribuţie. Ei vor produse accesibile, o experienţă digitală simplă şi posibilitatea de a investi regulat, inclusiv sume mici. Nu trebuie să ne concentrăm exclusiv asupra clienţilor cu averi mari. Experienţa unor pieţe precum India demonstrează că investiţiile lunare, chiar şi cu valori modeste, pot construi în timp o bază foarte largă de investitori, dacă sunt susţinute de educaţie financiară”, a explicat Kamil Miko³ajczak.

Istvan Al-Hilal, CFA, Head of CEE, Fidelity International, a evidenţiat potenţialul pieţei româneşti în comparaţie cu economiile mai dezvoltate din Europa Centrală şi de Est şi a oferit exemplul Cehiei care arată că extinderea clasei de mijloc şi creşterea veniturilor pot susţine o participare mai amplă la fonduri de acţiuni, obligaţiuni şi alte produse financiare, informează AAF.

Potrivit reprezentantului Fidelity International, educaţia financiară trebuie să vizeze toate persoanele care obţin venituri, nu doar anumite categorii de vârstă, şi a insistat asupra necesităţii educaţiei de la vârste mici, astfel încât oamenii să înţeleagă noţiuni fundamentale precum dobânzile, creditele şi economisirea, înainte de a începe să investească. El consideră că economisirea trebuie încurajată de la primele venituri, iar programele de economisire pe termen lung, în special cele destinate pensiei, pot contribui la formarea unor comportamente investiţionale stabile, care să dureze decenii, relatează AAF.

„Când mă gândesc la România, primul lucru care îmi vine în minte este potenţialul de dezvoltare şi cred că România poate avea o evoluţie foarte dinamică în următorii ani. Totuşi, nu trebuie să presupunem că digitalizarea va schimba peste noapte întreaga industrie. Platformele digitale atrag un număr mare de clienţi, dar investitorii cu portofolii importante, inclusiv cei din generaţiile mai tinere, continuă să caute consultanţă financiară personalizată. Băncile tradiţionale vor avea în continuare un rol important, iar dezvoltarea produselor trebuie să pornească de la nevoile reale ale clienţilor. Din experienţa pieţelor Europei Centrale şi de Est, marile transformări ale industriei au fost susţinute de două elemente esenţiale: educaţia financiară şi un cadru legislativ care încurajează economisirea şi investiţiile pe termen lung. Nu este suficient să promovăm produse financiare. Trebuie să îi învăţăm pe oameni, încă de la primele venituri, ce înseamnă economisirea, dobânda, riscul şi planificarea financiară, să încurajam investiţiile recurente şi economisirea pentru pensie. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, România poate recupera într-un ritm accelerat decalajele faţă de pieţele mai mature din regiune. Fidelity International este prezentă pe piaţa românească şi credem în potenţialul ei de dezvoltare pe termen lung”, a explicat Istvan Al-Hilal.

AAF informează că concluzia Summitului AAF din acest an a fost aceea că succesul următorilor ani nu va fi măsurat exclusiv prin numărul de conturi noi sau prin activele administrate, ci şi prin capacitatea investitorilor de a economisi consecvent, de a înţelege riscul şi de a-şi păstra obiectivele pe termen lung. Industria trebuie să răspundă simultan aşteptărilor unei generaţii care doreşte acces imediat, nevoilor celor care caută consultanţă personalizată şi provocărilor unei societăţi care îmbătrâneşte. Consolidarea administratorilor, diversificarea fondurilor şi ETF-urilor, distribuţia digitală, educaţia financiară şi un cadru de reglementare predictibil sunt direcţii complementare, nu soluţii alternative. Pentru România, oportunitatea este ca extinderea accesului la investiţii să fie însoţită de maturizarea comportamentului financiar, astfel încât economisirea lunară să devină o practică obişnuită, iar capitalul acumulat să susţină atât obiectivele individuale, cât şi dezvoltarea economiei, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către AAF.