INS: Resursele de energie ale României au crescut în 2025, pe fondul majorării cu 10,6% a importurilor

Resursele totale de energie disponibile ale României au crescut cu 1,9% în 2025, faţă de anul precedent, ajungând la 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), în condiţiile în care importurile de resurse energetice s-au majorat cu 10,6%, iar producţia internă de energie primară a scăzut cu 2,4%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Creşterea resurselor disponibile, cu 817.000 tep faţă de 2024, a fost susţinută în principal de importurile mai mari, precum şi de avansul resurselor de gaze naturale utilizabile, cu 7,5%, şi al celor de ţiţei, cu 4,5%, arată statistica oficială.

În schimb, stocurile de resurse energetice de la începutul anului şi producţia de energie primară au avut o contribuţie negativă la evoluţia totală, conform INS.

Scăderi importante au fost consemnate la resursele de cocs din import, cu 71,6%, la produsele petroliere importate, cu 9%, la cărbuni, cu 7,3%, precum şi la energia hidroelectrică, eoliană şi solară fotovoltaică şi la căldura nucleară, cu 2%, potrivit datelor instituţiei.

Producţia de energie primară s-a situat la 20,564 milioane tep în 2025, în scădere cu 506.000 tep faţă de anul anterior, respectiv cu 2,4%, pe fondul reducerii producţiei de ţiţei, cărbune, gaze naturale utilizabile şi energie electrică din surse regenerabile, informează INS.

În acelaşi timp, importurile de produse energetice au crescut cu 10,6%, ca urmare a majorării achiziţiilor externe de gaze naturale utilizabile, cu 75%, şi de ţiţei, cu 7,9%. În schimb, importurile de cărbune şi cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere au scăzut cu 9%, arată datele statistice.

Consumul final energetic la nivelul economiei a rămas aproape neschimbat, înregistrând o scădere de numai 4.000 tep faţă de 2024. Evoluţiile au fost însă diferite între sectoare: consumul populaţiei a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar consumul din alte ramuri economice cu 8,1%, potrivit INS.

Cele mai mari reduceri au fost raportate în agricultură şi silvicultură, unde consumul energetic a scăzut cu 21,1%, şi în industrie, cu 15,8%, conform aceleiaşi surse.

Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final energetic, de 35,5%, urmate de populaţie, cu 33,9%, şi de industrie, cu 18,1%, precizează INS.

Exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au totalizat 9,053 milioane tep în 2025, în creştere cu 1,567 milioane tep, respectiv cu 20,9%, faţă de anul precedent. În schimb, consumul intern brut de energie pe locuitor a scăzut cu 1,8%, la 1.569 kilograme echivalent petrol, arată datele publicate de INS.