Insolvenţele din construcţii depăşesc 3.000 de firme

Numărul companiilor de construcţii intrate în insolvenţă se dublează în acest an şi depăşeşte pragul de 3.000 de firme, pe fondul scumpirii materialelor, al creşterii costurilor fiscale şi al blocajelor de plată, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Vulnerabilităţile din sector au format tema dezbaterilor din cadrul primei ediţii a evenimentului „Argument pentru Construcţii”, organizat pe 29 octombrie de platforma naţională „Argument pentru România”, unde reprezentanţii industriei şi ai autorităţilor au analizat impactul finalizării proiectelor finanţate prin PNRR. „Anul 2026 a fost un an de presiune formidabilă pentru toate firmele de construcţii. (...) Dar când ai cel mai mare program de investiţii (PNRR - n.r.), cum a pregătit guvernul României firmele de construcţii? Le-a luat facilităţile fiscale şi a venit anul trecut cu taxe şi impozite mărite. Iar acum începem să constatăm insolvenţe, mai multe decât anul trecut. Până la sfârşitul anului, cred că se vor dubla, vor fi peste 3.000”, a explicat Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. La rândul său, Adriana Gheorghe, director Serviciul Urbanism şi Amenajare Teritoriu din cadrul Primăriei Sectorului 6, a prezentat piedicile din procedura de autorizare urbanistică şi a cerut o corelare directă între beneficiari, proiectanţi, administraţia publică şi instituţiile emitente de avize, informează organizatorii.

În cadrul aceleiaşi reuniuni, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a anunţat măsuri legislative pentru sectorul rezidenţial. „Vom iniţia în curând o modificare a Legii locuinţei, în care vom defini locuinţele la preţuri accesibile, deoarece în legislaţia românească încă nu există această noţiune”, a declarat Orsolya Maria Köver, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Oficialul a precizat că ministerul pregăteşte un pachet complet de mecanisme de finanţare pentru acest tip de proiecte. În zona materialelor de construcţii, capacităţile locale acoperă o pondere majoră din consum. „90% din tot ce înseamnă ţiglă metalică, tablă cutată, profile uşoare pentru construcţii, panouri sandwich este produs în România. Este adevărat, cu materiale poate din afară, dar una peste alta, ca produs finit, valoarea adăugată rămâne în ţară”, a arătat Alexandru Olteanu, director comercial Wetterbest. În completare, Cosmin Răileanu, fondator şi CEO Depozit Virtual, a menţionat ponderea ridicată a cheltuielilor de transport pentru mărfurile voluminoase şi a afirmat că „producătorii, din cauza contextului, sunt forţaţi de marii retaileri sau de marii constructori să realizeze produse sub o anumită calitate, pentru ca să mărească marja de profitabilitate şi să scadă costurile de achiziţie”, transmite sursa citată.

Finanţarea bancară reprezintă un suport esenţial în condiţiile temperării fondurilor europene şi ale majorării cotelor de cofinanţare. „Cel mai important din partea băncii este să înţeleagă fluxurile reale de lichiditate ale firmelor de construcţii”, a afirmat Luca Rogojanu, director general adjunct Garanti BBVA România. Pentru consolidarea seismică a clădirilor, programul naţional include fonduri de aproape două miliarde de lei pentru 77 de imobile, dintre care şase contracte sunt finalizate şi cinci obiective se află în execuţie, la care se adaugă alocările din bugetul local, a detaliat Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Totodată, eficienţa energetică atrage atenţia pieţei, iar dezvoltatorii montează sisteme moderne precum pompele de căldură şi încălzirea în pardoseală, a precizat Florin Stănescu, reprezentantul companiei Robert Bosch. La rândul său, Andrei Botiş, preşedintele Romanian Green Building Council, a menţionat ascensiunea cererii pentru locuinţe verzi pe fondul standardelor nZEB, însă a indicat deficienţe pe latura de execuţie, conform datelor menţionate.

În domeniul transporturilor, ritmul de extindere a reţelei rutiere generează presiuni asupra costurilor viitoare de întreţinere, iar statul are nevoie de o evaluare între amploarea şantierelor şi capacitatea de susţinere a economiei naţionale, a semnalat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În privinţa infrastructurii din Capitală, lipsa locurilor de parcare menţine un blocaj acut, în condiţiile în care Sectorul 6 are 198.000 de vehicule înregistrate şi numai 50.000 de garaje şi parcări amenajate, a explicat Viorel Giura, director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Planificare Investiţii şi Urmărire Contracte de la Primăria Sectorului 6. În acelaşi context, George Diţu, director Direcţia investiţii în cadrul Primăriei Sectorului 5, a reclamat lipsa unei planificări integrate a reţelelor edilitare şi absenţa descărcărilor de trafic pe traseul Autostrăzii A0. Reuniunea a marcat a doua ediţie organizată în acest an de platforma „Argument pentru România”, cu participarea companiilor partenere Straco Holding, Terra Gaz Construct, Construcţii Erbaşu, Garanti BBVA, Vego, Consitrans, Electrogrup, Flaros, Electromagnetica şi Atrium Imobiliare, potrivit comunicatului de presă.