INSTITUTUL DE STUDII FINANCIARE:Competenţele profesionale vor conta mai mult decât diplomele în economia viitorului

Macroeconomie / 12 martie

Competenţele profesionale vor conta mai mult decât diplomele în economia viitorului

Serviciile financiare au intrat într-o nouă eră, în care noi modele de educaţie financiară axată pe protecţia consumatorului şi a companiilor, digitalizarea şi inovaţia dictează noile reguli. Cine va ţine pasul cu transformarea va creşte, cine nu, se va retrage în declin. Serviciile financiare ale viitorului vor include roboţi, servicii financiare deschise, inteligenţa artificială. Iar noile generaţii de consumatori se vor impune mai mult în piaţa financiară. Acestea sunt câteva concluzii ale ediţiei a V-a a Conferinţei Europene a Serviciilor Financiare cu tema "Provocările noului deceniu în sectorul serviciilor financiare", care a avut loc miercuri, 11 martie, în format online.

"În ultimul an s-au înregistrat progrese în materie de digitalizare pentru piaţa românească, aşa cum în mod normal s-ar fi văzut în câţiva ani, forţată cumva şi de pandemia pe care o parcurgem. Potrivit analizelor, avantajele digitalizării sunt reducerea timpului, transparenţa proceselor, siguranţa utilizatorului dar şi reducerea costurilor", a declarat Valentin Ionescu preşedintele Institutului de Studii Financiare, la deschiderea conferinţei.

Educaţia financiară este o prioritate pe care trebuie să o aibă în vedere orice ţară, mai ales în contextul actual şi în contextul inovării şi digitalizării. Aceasta este complementară protecţiei consumatorului. Asta presupune o şi mai mare atenţie din partea autorităţilor pentru că ea contribuie la păstrarea încrederii în pieţe, este de părere Dan Armeanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, responsabil de sectorul pensiilor private.

"Autoritatea de Supraveghere Financiare s-a angajat în ultimii ani să sprijine şi să promoveze acest proces de educaţie financiară prin diferite parteneriate încheiate cu universităţi, mediul de afaceri, inspectoratele şcolare prin acţiuni concrete. Mai mult, în scopul informării corecte şi complete a consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară pune accent pe formarea profesională a intermediarilor de produse financiare. Un rol important îl are ISF, pentru că, prin aceste acţiuni se asigură actualizarea cunoştinţelor transmise către clienţi. Un element important care a influenţat, în ultimul an, procesele economice, este criza pandemică care a schimbat paradigma modului de desfăşurare a multor activităţi dar şi relaţionarea cu clienţii. Riscurile s-au schimbat, poate s-au amplificat. Impactul asupra potenţialului de dezvoltare poate fi pozitiv dacă această schimbare de paradigmă se manifestă calitativ şi se trece la dezvoltarea inteligentă, digitală", a explicat Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Misiunea universităţilor, în acest context în continuă schimbare, este să livreze absolvenţi informaţi şi conectaţi la realităţile globale. Iar pentru asta e nevoie ca acestea să se apropie de mediul economico-social.

"ISF este un partener tradiţional al nostru. Alături de care continuăm să susţinem şi pregătirea profesională pe domenii de nişe, precum programul de masterat de actuariat. ASE face concurenţă universităţilor străine cu bugete cât bugetul naţional pe educaţie al României. Pentru aceste performanţe a trebuit să dovedim şi să muncim mult. Ne-am apropiat mai mult de mediul economico- social. De asemenea, e nevoie de parteneriate străine pentru proiecte transnaţionale de cercetare" a declarat Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

Mediul academic trebuie să se conecteze la realitatea economică şi în ceea ce priveşte oferta educaţională.

"Pandemia este o oportunitate pentru a reseta lumea. Multe lucruri erau spune înainte de pandemie cu privire la dificultăţile de adaptare a învăţământului la o lume tot mai dinamică. Reprezentanţii companiilor s-au plâns de mulţi ani de slaba pregătire a noilor angajaţi. S-a constatat că în economia actuală tot mai puţini oameni activează în aceeaşi meserie cu care s-au pregătit iniţial. Foarte mulţi dintre aceştia schimbă fie meseria, fie domeniul şi au nevoie cunoştinţe noi , pregătirea iniţială nemaifiind suficientă pentru profesionalizare. Trebuie judecat dacă ceea ce oferă universităţile în acest sens este adecvat, dacă accentul pus pe studiul pentru o singură ocupaţie este suficient pentru a pregăti oamenii pentru schimbările care vin. Există avertismente care arată că sunt tot mai importante competenţele transversale", a explicat Bogdan Murgescu, prorector pentru bugetare şi resurse umane şi, totodată, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

În ceea ce priveşte finanţarea economiei, rolul bursei a devenit mai important în pandemie.

"În ultimii 20 de ani, băncile centrale au aruncat cu bani în pieţe pentru a face faţă crizelor. Toată cantitatea de bani injectată în piaţă a avut un rol de a contracara impactul negativ al crizelor. Această intervenţie s-a resimţit în dobânzile cheie, la nivel de cost al banilor, respectiv s-a redus costul de finanţare. Aceste intervenţii care au pus presiune pe dobânzi au ajutat şi guvernele, dar şi companiile. Costul de finanţare pentru companiile româneşti a scăzut în ultimii ani. În ceea ce priveşte depozitele companiilor şi ale persoanelor fizice, acestea au crescut semnificativ. Vedem şi o creştere semnificativă a activelor fondurilor de pensii, care investesc şi în companii locale. Dacă ne uităm la zona de asset management, vedem creşterea alocării pe acţiuni. Înseamnă că administratorii de fonduri locali alocă mai mulţi bani plasamentelor în companiile locale listate. În acest context inundat de lichiditate, deţinătorii de capital caută alternative de plasament. Aici intervine rolul Bursei de Valori Bucureşti. Parte din cele mai mari companii româneşti sunt listate la BVB. În 2021, ne aşteptăm să avem cel puţin 20 de listări pe obligaţiuni sau acţiuni. Ne bucurăm să vedem că antreprenorii locali se uită tot mai des la bursă ca şi la o sursă de finanţare", a explicat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Dincolo de finanţare, în această perioadă companiile au nevoie şi de asigurări care să îi protejeze. Costurile pandemiei la nivelul business-urilor trebuie asumate într-un parteneriat între asigurători şi guverne. Din perspectiva companiilor de asigurări, riscurile pandemiei nu sunt asigurabile.

"Adaptarea companiilor de asigurări la noile condiţii s-a realizat din toate punctele de vedere, respectiv ofertei, modul de administrare al daunelor, la felul în care se evaluează riscurile, la pregătirea angajaţilor, la interacţiunea cu clienţii, etc. Legat de principalele riscuri , cel mai mare impact pe care piaţa l-a cunoscut în această perioadă: Business Interuption- o formă de asigurare care despăgubeşte clienţii dacă se produce un risc pentru proprietatea respectivă şi nu se mai poare desfăşura activitatea economică. În realitate, s-a constatat că în această perioadă, aceasta a fost vândută de către companii de asigurare fără să fie partea de o asigurare de proprietate. Acest lucru a dus la multe litigii, mai ales în contextul în care multe business-uri au fost închise ca urmare al unei decizii guvernamentale. Iar partea referitoare la pandemie era evazivă în contractele de asigurare, sau nemenţionat. O evaluare făcută de OECD legată de care ar fi volumul total de protecţie pentru companii arată că acesta e de 4,5 trilioane de dolari. Riscul de pandemie nu a fost menţionat în aceste poliţe. Dar acolo unde a fost făcut, s-a decis că sub 1 la sută din această valoare la nivel global va fi acoperit şi va fi plătit. Asociaţia de la Geneva destinată cercetării în domeniul asigurărilor consideră că riscul de pandemie nu e asigurabil pentru că nu întreruperea businessului nu e un criteriu de asigurabilitate, pentru că pierderile nu sunt nici probabilistice nici independente şi pentru că întreruperile sunt deliberate prin decizia guvernului, iar pierderea maximă posibilă nu poate fi administrată din punct de vedere al solvabilităţii", a explicat Violeta Ciurel, fost CEO NN România.

Realitatea pe care o traversăm schimbă jocul, iar pregătirea şi informarea consumatorului este esenţială. Profesionalizarea pieţei nu mai poate aştepta.

"În pandemie, a crescut apetitul pentru investiţiile pe piaţa de capital sau în active precum crypto monede. Trebuie să aducem în atenţie principii precum toleranţa la risc. Noi milităm pentru adecvarea investiţiilor. Cred că oamenii trebuie instruiţi şi despre riscurile acestor investiţii şi trebuie îndrumaţi să aleagă tipul de investiţie potrivită profilului personal de risc. Vrem să demonstrăm că piaţa de capital, produsele de asigurare şi cele de investiţii nu sunt exclusiv pentru cei bogaţi, dimpotrivă. Pot să îi ajute pe cei cu venituri mici. În ceea ce priveşte investiţiile în crypto monede, reglementarea va veni pe această zonă. E nouă, nu o înţelegem complet, dar cred că reglementarea va veni. E imposibil să existe în jurul nostru un instrument financiar care atrage atât de mult atenţia consumatorilor şi care să nu atragă atenţia reglementatorilor. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea reglementare şi deja au venit mesaje de la autorităţi în această direcţie", a explicat Alexandra Smedoiu, Preşedinte CFA şi Partner Deloitte.

Programele de educaţie financiară au ajuns la milioane de români, spune Adrian Marin, preşedintele UNSAR.

"Punând accentul pe tinerele generaţii, pieţele financiare nebancare şi implicit industria noastră îşi asigură viitorul. Apreciem demersul de apropia zona academic de cel de business creează premisele unei generaţii independente şi responsabile din punct de vedere financiar. În pandemie, au fost accelerate procesele de digitalizare şi multe operaţiuni s-au mutat în online. Vom continua programele de educaţie financiară, ale căror beneficiari sunt milioane de români"

Adrian Marin, preşedinte UNSAR.

"E de apreciat implicarea mediului academic în programele de internship şi educaţie financiară. Acesta este un facilitator între piaţă şi noua generaţie de consumatori. Vom cuantifica la final eficacitatea acestor programe. Sperăm că va creşte măcar cu câteva procente gradul de educaţie financiară", a completat Dorel Duţa, preşedinte UNSICAR.

Avem oportunităţi de învăţare în România, în ceea ce priveşte educaţia financiară, dar mai sunt mulţi paşi de urmat până să avemun nivel satisfăcător de educaţie financiară în rândul populaţiei. "Totuşi, piaţa şi societatea nu au avansat suficient în ceea ce priveşte educaţia financiară. Doar faptul că cea mai vândută poliţă de ani de zile este RCA, arată gradul scăzut de educaţie financiară în asigurări", a atras atenţia Adriana Grecu, preşedinte PRBAR.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

22 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9253
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1431
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7465
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.9350

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro