English
Guvernul irakian a semnat miercuri un acord cu gigantul american ExxonMobil pentru dezvoltarea câmpului petrolier Majnoon, unul dintre cele mai mari din lume, marcând revenirea companiei americane în Irak la doi ani după retragerea sa din ţară, transmite CNBC.
Acordul, deocamdată neangajant, face parte dintr-o serie mai amplă de parteneriate încheiate de Bagdad cu giganţi internaţionali precum Chevron, BP şi TotalEnergies, în efortul de a accelera producţia de petrol şi gaze prin oferirea unor condiţii contractuale mai avantajoase.
Irakul, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de petrol şi gaze din lume, produce în prezent aproximativ 4 milioane de barili pe zi, dar îşi propune să depăşească pragul de 6 milioane până în 2029. Ţinta ambiţioasă este însă frânată de birocraţie, corupţie, lipsa infrastructurii moderne şi tensiuni interne.
Zăcământul Majnoon, situat la circa 60 de kilometri de oraşul Basra, în sudul Irakului, are rezerve estimate la 38 de miliarde de barili. Acordul semnat cu Exxon prevede un parteneriat de împărţire a profiturilor din extracţia şi rafinarea ţiţeiului, precum şi modernizarea infrastructurii de export petrolier din sudul ţării, potrivit unor surse citate de Reuters.
De asemenea, compania naţională irakiană SOMO urmează să semneze un acord separat cu Exxon pentru a asigura spaţii de stocare în Asia, posibil în Singapore, potrivit agenţiei de stat INA.
”Acordurile au o greutate politică semnificativă, indicând intenţia Bagdadului de a-şi reechilibra relaţiile regionale şi de a-şi adânci integrarea cu pieţele occidentale”, a declarat analistul petrolier Muwafaq Abbas, fost manager de operaţiuni la compania Basra Oil.
ExxonMobil a confirmat încheierea unui ”Acord de Principiu” cu Ministerul Petrolului din Irak, precizând că documentul vizează evaluarea oportunităţilor de explorare, dezvoltare şi comercializare a petrolului.
Compania americană a fost printre primele firme occidentale care au intrat în Irak după 2003, însă s-a retras ulterior din proiectul West Qurna 1 din cauza rentabilităţii scăzute. Aceasta a fost înlocuită de PetroChina, care a preluat rolul de operator principal.
Acordul de miercuri vine după reluarea exporturilor de ţiţei din regiunea Kurdistan prin Turcia, suspendate în 2023, o mişcare care ar putea readuce până la 230.000 de barili pe zi pe pieţele internaţionale, într-un moment în care ţările OPEC+ îşi majorează producţia pentru a-şi consolida cota globală.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de prostul scolii în data de 09.10.2025, 08:26)
Pt asta a fost furtuna in desert,acum,rezervele Irakului sunt ca si ale SUA,doar ca sunt exploatate de muncitori platiti cu 500 $ si nu 5000$,iar pt petrol le da niste petarde vechi si ii mai scoate si datori!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 09:45)
Binenteles, pt ce ai crezut ca s-au bagat miliarde de dolari si s-au riscat vieti de americani, doar pt democratie?? Bine au si avut americanii ideea ca democratia si libertatea si prosperitatea aduc pace si afaceri din care profita mai ales ei.
Dar daca democratia nu a adus in Irak nici bunastarea, nici drepturi pt oameni, nici pacea, macar petrolul sa ramana.
La americani si europeni a functionat f bine treaba cu democratia, si sunt fericiti asa. Dar cred ca s-au convins ca nu se poate aplica peste tot in lume.
Unele societati gandesc doar in stapan-sclav. Ori eu sunt stapan si tu esti sclav ori invers. Ca suveranistii nostri. Nu concep win-win, unde ambii suntem parteneri , tu vii cu ceva eu vin cu ceva. Nu. Imposibil.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 09:52)
Pe timpul lui Saddam productia de petrol a Irakului a arins max 2 mil de barili zilnic inainte de razboiul irako-iranian.Apoi a scazut constant la sun 1 mil barile/zi.Acum produce vreo 4,5 mil barili pe zi cu productia cea mai mare in zoma Basra.In zona kurda se produeceau max 800000 de barili pe zi.Fara kn ow how-ul occidental productia nu poate creste. Asta se vede in Rusia si in Venezuela.Ultima are si o geologie foarte tricky si necesita investitii de zeci de mld $ pentru inceput.Exxon se duce unde sint zacaminte gigant care necesita sume imense si kn ow how pentru dez.Vezi cazul Guyana in offshore.De asta a si plecat din Romania -un zacamint mic neimportant la scara globala....
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 11:31)
Ce spui tu, pare plauzibil dar totusi Exxon nu venea in Romania in orb la noroc. Sunt doua variante, sau zacamantul nu este la ce s-au asteptat sau au fost atentionati de "Special Military Operation" si ca va dura mai mult de "trei zile" ori stim ca la americani, "time is money"
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 11:52)
daca au gasit un fraier caruia sa-i vanda afacerea pe profit(romgaz) , de ce sa-si ia riscul de tara unde cresc taxele intr-un an ca la altii in 10
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 12:13)
Ce are a face "taxele" ca ei plateau redevente de care nu se atinge nimeni nici din greseala
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2025, 12:45)
Zacamantul asta e mai mare ca Neptun Deep?